Iulia Mălina Ciobanu: „Moldovenii din Transnistria pot dobândi mai ușor cetățenia română”

Pavel Păduraru6 aprilie 2016

0 78

Iulia Mălina Ciobanu a fost numită în funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC) din România, cu rang de secretar de stat, pe 25 februarie 2016. Premierul Dacian Cioloş a luat această decizie după ce Corpul de Control al Ministerului Justiţiei a constatat că activitatea fostului vicepreşedinte al ANC, Andrei Tinu, care anterior asigurase şi interimatul funcţiei de preşedinte, a condus la degradarea performanţei instituţiei. La rândul său, Tinu a declanşat un scandal public, acuzând-o pe Ciobanu de incompetenţă…

Săptămâna trecută, Iulia Mălina Ciobanu a acordat ziarului TIMPUL primul său interviu. Noi nu ne-am propus să descurcăm iţele conflictului de la Bucureşti, care prezintă prea puţin interes pentru cetăţenii RM. În schimb, în cadrul discuţiei cu dna Ciobanu, am aflat că niciun demnitar moldovean nu a renunţat la cetăţenia română. De unde reiese că Igor Dodon şi-a minţit electoratul după alegerile din 2014, când a promis că deputaţii socialişti, care deţin cetăţenia română, vor renunţa la aceasta. Totodată, noul preşedinte ne-a vorbit despre motivele din care soluţionarea unor dosare privind redobândirea cetăţeniei române se tărăgănează, dar şi despre schimbările pe care ea îşi propune să le realizeze pentru a veni în sprijinul moldovenilor care solicită cetăţenia României.

– Dnă preşedinte, ultimul raport al Corpului de Control al Ministerului Justiţiei a depistat grave abateri în activitatea ANC. Ce vă propuneţi dvs. să realizaţi în această funcţie, inclusiv pentru cetăţenii RM care doresc să redobândească cetăţenia română?

– Pentru a-i ajuta pe cetăţenii moldoveni, ne-am propus să implementăm o serie de programe. Pe site-ul ANC, de exemplu, a fost postată o aplicaţie privind stadiul la care se află dosarele. Intenţia noastră este ca fiecare cetăţean al RM, solicitant al cetăţeniei române, să poată vedea exact în ce etapă i se află cererea şi ce etape sunt de urmat până la finalizarea procedurii de redobândire a cetăţeniei române. Am luat această decizie pentru că, din toate opiniile care au ajuns la noi, lipsa de transparenţă este una dintre nemulţumirile cetăţenilor moldoveni.

Putem afla online despre stadiul de soluţionare a dosarelor

– Pe site este indicată data înregistrării dosarului la ANC şi „termenul”. Este vorba de termenul până la care solicitantul va deveni deja cetăţean român?

– Nu, este termenul la care Comisia pentru Cetăţenie verifică cererea. Şi doar ulterior, dacă avizul Comisiei este pozitiv, se emite ordinul preşedintelui ANC, după care solicitantul este invitat să depună jurământul de credinţă faţă de România. Or, procedura este mult mai întinsă. Încă nu am reuşit să includem pe site toate etapele importante, inclusiv termenele în care cerem completarea unor dosare, dar pe viitor ne propunem ca această aplicaţie să fie o oglindă completă a procedurii de redobândire pentru fiecare dosar. De asemenea încercăm să introducem posibilitatea programării online pentru depunerea dosarului.

– Dar ce măsuri de simplificare a procedurii de redobândire a cetăţeniei române au fost aprobate în ultimii ani?

– Simplificarea procedurii a constituit o preocupare constantă a Parlamentului României încă din anul 2007. Astfel, prin modificări legislative succesive, procedura a fost îmbunătăţită atât sub aspectul celerităţii, cât şi în ceea ce priveşte calitatea actului de soluţionare a cererilor. De exemplu, a fost eliminată etapa publicării extrasului cererii în „Monitorul Oficial” şi etapa interviului. A fost modificat şi gradul de rudenie, astfel încât descendenţii până la gradul trei pot solicita redobândirea cetăţeniei. Au urmat modificări de ordin instituţional în anul 2010, când a fost înfiinţată ANC, cu scopul de a crea un suport administrativ valoricării reformelor legislative anterioare. De atunci până în prezent au fost şi alte intervenţii legislative în sensul precizării unor termene cu relevanţă în această privinţă. Aş vrea, cu titlul de exemplu, să arăt instituirea termenului de 60 de zile pentru primirea relațiilor despre fiecare solicitant de la autorități,

Normal
0

false
false
false

RU
X-NONE
X-NONE

/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:”Tabel Normal”;
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-parent:””;
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin-top:0cm;
mso-para-margin-right:0cm;
mso-para-margin-bottom:8.0pt;
mso-para-margin-left:0cm;
line-height:107%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:”Calibri”,sans-serif;
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-hansi-font-family:Calibri;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;
mso-fareast-language:EN-US;}

a termenului de 3 de zile pentru emiterea ordinului de redobândire, precum şi termenul de trei zile în care ordinul este comunicat solicitanţilor. Alte termene au fost adaptate. De exemplu, termenul de completare a dosarului a fost modificat de la două la patru luni, căci existau situaţii în care solicitantul nu se încadra în timpul prevăzut. La acest moment, încercăm să identificăm şi să implementăm măsuri cu caracter administrativ, cum ar fi, spre exemplu, unificarea practicii Comisiei pentru cetăţenie, pentru a putea reduce termenul mediu de soluţionare a dosarelor de redobândire a cetăţeniei române.

Termenul de soluționare a cererilor poate să scadă până la șapte, opt luni

– În cât timp, totuşi, ar trebui să fie soluţionat în mod normal un dosar? Deşi se tot vorbeşte despre cinci luni, avem moldoveni care aşteaptă cu anii un răspuns de la ANC…

– În ultimii şase ani, durata medie de soluţionare a scăzut continuu. Dacă, în 2010, pentru soluţionarea unui dosar erau necesare 15 luni, în 2015 ne-am încadrat în zece luni. Prin urmare, au fost făcute eforturi la nivel instituţional şi legislativ pentru a reduce termenul respectiv. Aceasta, de fapt, este şi una din priorităţile mandatului meu, şi o provocare pentru colegii mei. Ne propunem ca, în 2016, să scădem acest termen până la şapte, opt luni. Eu mă refer la termenul mediu, pentru că există şi situaţii extreme, când actele depuse nu sunt de natură să determine soluţionarea şi Comisia solicită completarea dosarului. De exemplu, dacă în actele de stare civilă este indicată data naşterii bunicului, dar lipseşte localitatea în care acesta s-a născut, eu nu pot să spun că solicitantul este descendentul unui fost cetăţean român până când nu-mi prezintă un document care să arate locul naşterii bunicului său.

– Vă spuneam, însă, că unii cetățeni ai RM așteaptă ani întregi să li se soluționeze dosarele, fără să fie rugați să le completeze.

– Atunci când este necesară completarea dosarului, solicitanţii sunt anunţaţi întotdeauna. Dar practica Comisiei pentru cetățenie ne arată că sunt cazuri în care, probabil, scrisoarea de la ANC nu ajunge la solicitant. Într-o localitate pot fi zece persoane cu numele Popescu Oleg. Şi scrisoarea Comisiei nu ajunge la Popescu Oleg, cel care are dosarul bun, dar la un alt Popescu Oleg, care ne comunică că nici nu are dosar. Atunci se reface comunicarea. Fiecare situaţie trebuie tratată în mod individual. Nu am cunoștință despre vreun caz, în care dosarul să fie complet, iar solicitantul să nu fie informat de către ANC ani întregi, după cum spuneți. Vreau să precizez că lucrăm, în colaborare cu Ministerul Justiţiei, la o analiză temeinică a activităţii instituţiei din 2010 până în prezent. Iar concluziile acestei analize le vom face publice.

– Predecesorul dvs., Andrei Tinu, spunea că în cinci ani de la înfiinţarea ANC doar 0, 01% procente din dosare au fost soluţionate timp de cinci luni. Este adevărat?

– Nu am avut nicio hotărâre a instanţelor de judecată care să confirme faptul că dosarele de redobândire a cetăţeniei române, care au fost verificate în cadrul controlului judiciar, nu au fost soluţionate în termen de cinci luni. Legislaţia privind cetăţenia română nu prevede termenul de cinci luni doar pentru verificarea dosarelor. Și acest termen nu începe din ziua depunerii cererilor la oficiile consulare ale României din alte ţări, pentru că noi nu avem cunoştinţă despre acestea până când dosarul nu ajunge la Bucureşti. Repet că cele cinci luni cuprind perioada de la data înregistrării dosarului în evidenţa ANC şi până la data în care Comisia pentru cetăţenie verifică dosarul, după care urmează emiterea ordinului preşedintelui și depunerea jurământului. Este foarte important de precizat că, potrivit Legii Cetăţeniei Române, cetăţenia se redobândeşte sau se dobândeşte doar de la data depunerii jurământului de credinţă faţă de România.

– Există cazuri de urgentare a soluționării unor dosare, având în vedere faptul că Legea cetățeniei române nu prevede, dar nici nu interzice acest lucru?

– În practică, au fost cazuri izolate de urgentare a cererilor de redobândire a cetățeniei române, motivate de urgențe medicale, care întotdeauna au fost susținute cu acte medicale bine documentate. Putem urgenta soluționarea unor dosare și din motive umanitare, care de asemenea trebuie să fie bine documentate.

Normal
0

false
false
false

RU
X-NONE
X-NONE

– Unii solicitanţi din RM redobândesc cetăţenia română în baza art. 10, iar alţii în baza art. 11 al Legii Cetăţeniei Române. Care este, de fapt, diferenţa dintre cele două articole?

– Ambele articole prevăd o procedură simplificată. Diferenţa e că cei care depun solicitări de redobândire pe art. 10 au pierdut cetăţenia română din motive imputabile: fie au plecat, fie au renunţat la ea, fie li s-a retras cetăţenia română în perioada comunismului, iar cei care depun pe art. 11 au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile. Vorbim despre foştii cetăţeni români care s-au născut şi au trăit în teritoriile care au aparţinut statului român până la 1940. Astfel, marea majoritate a cetăţenilor moldoveni vin pe art. 11.

– Dnă preşedinte, la biroul teritorial al ANC din Iaşi, de exemplu, se formează zilnic cozi interminabile. N-ar fi mai simplu şi pentru solicitanţi, şi pentru Autoritate, să suplimenteze numărul birourilor teritoriale?

– Acest număr a fost stabilit încă din 2010. La acest moment, noi încercăm să facem fie o relocare a unor birouri teritoriale din partea de Vest: Cluj şi Timişoara, fie o suplimentare cu personal a celor din partea de Est: Iaşi, Suceava şi Galaţi, astfel ca să se poată înregistra mai multe cereri. Însă cererile pot fi depuse şi la sediul ANC, şi la consulatele României în străinătate. Legea spune că, după depunere, ele se transmit Comisiei pentru Cetăţenie cu celeritate, adică într-un timp foarte scurt.

– Legea Cetăţeniei Române nu prevede, dar nici nu interzice urgentarea soluționării dosarelor. Există cazuri când ANC urgentează această procedură?

– În practică au fost asemenea cazuri izolate şi motivate de urgenţe medicale. Spre exemplu, solicitantul are nevoie de cetăţenie pentru a fi supus unei operaţii, care se poate face doar în unul din oraşele Europei. Însă aceste cazuri sunt întotdeauna susţinute cu acte medicale bine documentate.

Cum pot dobândi cetățenia română moldovenii din Transnistria

– Există mulţi cetăţeni moldoveni din regiunea transnistreană care nu reușesc să redobândească cetăţenia română, deoarece acest teritoriu nu a aparţinut României până în anul 1940. Nu poate fi găsită o soluţie şi pentru aceştia?

– Ei nu pot să redobândească cetăţenia în baza art. 11. Însă, în septembrie 2015, având în vedere necesitatea modificării cadrului legislativ în sensul asigurării unor facilităţi pentru cetăţenii străini şi persoanele fără cetăţenie care au contribuit în mod semnificativ la păstrarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti. Este vorba inclusiv de românii din Transnistria, Transcarpatia şi zonele de români din Serbia, care pot solicita dobândirea cetăţeniei române cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 8, literele b, c, şi e. Practic, e vorba de o procedură analogă celei prevăzute de art. 11, cu îndeplinirea unei condiţii suplimentare.

– Şi cum ar putea aceştia să demonstreze că au contribuit la promovarea culturii sau civilizaţiei româneşti?

– Îndeplinirea acestei condiţii este verificată de către Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile diplomatice din statele respective, care comunică un punct de vedere cu privire la fiecare solicitare în mod individual.

Socialiștii nu au renunțat la cetățenia română

– Care e numărul cetăţenilor RM cărora le-a fost retrasă cetățenia română sau care au renunţat benevol la ea?

– În anii 2010-2016, avem o singură retragere a cetăţeniei în cazul unei persoane care a dobândit-o în mod fraudulos. Avem şi 12 cazuri de renunţare la cetățenia română.

– Care au fost motivele din care aceştia au renunţat la cetăţenie?

– Motivul îl constituie dobândirea cetăţeniei altei ţări de domiciliu, care nu permite dubla cetăţenie. Mă refer aici în special la Austria şi Olanda, care condiționează dobândirea cetăţeniei acestor state cu renunţarea la cealaltă cetăţenie.

– Și toţi 12 au renunţat din motivul acesta?

– Da, din motivul acesta.

– Deputaţii noştri socialişti afirmă că au renunţat la cetăţenie din motive politice. Nimeni nu a invocat alt motiv?

– Nu, nu a renunţat nimeni din alte motive.

Există persoane care nu pot depune jurământul de credință…

– Dnă președinte, o altă problemă care trezește îngrijorare este prezența printre cetățenii români a românofobilor și a vorbitorilor de rusă, care nu cunosc nici limba română, dar care deţin cetăţenia României doar pentru a călători şi a munci mai lesne în Europa. De ce aceștia nu sunt verificaţi mai bine înainte de a depune jurământul de credință față de România?

– Până în 2009 Legea Cetăţeniei Române prevedea susţinerea unui interviu pentru verificarea cunoştinţelor de limbă română, de cultură şi civilizaţie românească. Dar în acel an, printr-o modificare legislativă, etapa interviului a fost eliminată, pornindu-se de la premisa că vorbim despre foşti cetăţeni români sau descendenţi ai acestora până la gradul trei, care ne cunosc limba în măsură suficientă pentru a se integra în comunităţile de români. Și în prezent, totuși, există câteva momente în care solicitantul trebuie să facă dovada cetăţeniei române. Atât cererea privind redobândirea cetățeniei, cât și jurământul de credinţă se depun în română. Dacă vă veţi uita pe statisticele noastre, veţi vedea că au fost constatate și cazuri de încetare a ordinului de redobândire a cetăţeniei pe motiv că solicitantul nu a putut depune jurământul în limba română. Şi dacă cineva dintre aceştia a contestat decizia ANC în instanţa de contencios administrativ, în toate cazurile Autoritatea a avut câştig de cauză.

– Dacă marea majoritate a populaţiei RM ar redobândi cetăţenia română, nu ar fi acesta cel mai sigur pas pentru unirea celor două state?

– Raţiunile de ordin politic mai puţin interesează ANC. Noi avem un cadru legal, căruia i se circumscrie toată activitatea noastră.

– Vă mulțumesc pentru interviu.

LEGEA CETĂŢENIEI ROMÂNE

Art. 8.
(1) Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
b) dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni;
c) a împlinit vârsta de 18 ani;
e) este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român.

Art. 10.
(1) Cetăţenia română se poate acorda şi persoanelor care au pierdut această cetăţenie, precum şi descendenţilor acestora până la gradul II inclusiv şi care cer redobândirea ei, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc în mod corespunzător condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) -e).

Art. 11.
(1) Persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română, cu posibilitatea păstrării cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e).

Art. 20.
(1) Cetăţenia română se acordă sau se redobândeşte la data depunerii jurământului de credinţă.

Biroul de presă al Ministerului Justiției al României:

„Cazurile în care cetățenii români nu cunosc limba română sau sunt românofobi ar intra în situația unei încălcări a legii”

"În comunicatul de presă remis de Ministerul Justiției în data de 3 martie 2016, referitor la activitatea Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), au fost prezentate câteva categorii de probleme identificate de legalitate, de eficiență instituțională, de ordin administrativ, disfuncții în procesele de management, probleme de comunicare publică și transparență. Și nu ministru Justiției a schimbat președintele ANC. Dna ministru Raluca Prună doar a propus prim-ministrului un președinte, în vederea încheierii stării de interimat a acestei funcții. Astfel, s-au asigurat condițiile unei bune funcționări a ANC, bazate pe un management eficient. Față de problemele constatate la ANC, ministrul își propune să consolideze rolul instituției ca serviciu public eficient, aflat la dispoziția solicitanților cetățeniei române.

Cât ține de cetățenii români care nu ar cunoaște limba română sau ar fi românofobi, la Ministerul Justiției nu s-au înregistrat sesizări cu privire la aceste aspecte. Astfel de cazuri ar fi grave și am fi în situația unei încălcări a legii, pentru care ANC și Ministerul Justiției ar dispune măsurile care se impun".

Adrian Lebedinschi, un nou român în fracțiunea lui Dodon

În decembrie 2014, „Ziarul de Gardă” scria că cel puțin cinci deputați socialiști ar deține cetățenia României. Era vorba de Anatolie Labuneţ, Ghenadie Mitriuc, Radu Mudreac, Corneliu Furculiţă. Publicația făcea referire și la prezența unui nume similar cu cel al lui Andrei Neguță în listele persoanelor care au primit cetăţenia română.

Ulterior, Igor Dodon a recunoscut că are cinci deputați cu cetățenia statului vecin. El a negat faptul că printre aceștia s-ar număra și Neguță, adăugând, în schimb, că și Alla Dolință a depus jurământul de credinţă României. Liderul PSRM spunea că cei cinci ar fi solicitat cetăţenia României „din raționamente economice sau pentru deplasare fără vize” și dădea asigurări că aceștia se vor dezice neapărat de dubla cetățenie.

De atunci s-au scurs 16 luni, dar nici un socialist nu a renunțat să fie român. Din contră, numărul românilor din fracțiunea PSRM s-a majorat cel puțin până la șase, după venirea în Parlament a lui Adrian Lebedinschi. Nu excludem că acest număr poate fi și mai mare, deoarece, conform site-ului www.cetatenie.org, printre moldovenii care au obținut cetățenia română există și alții care poartă nume asemănătoare cu cele ale deputaților lui Dodon. De exemplu:
– 12 români poartă numele Țurcan Vladimir;
– 4 români poartă numele Dodon Igor;
– 3 români poartă numele Bolea Vasile;
– 2 români poartă numele Sorocean Victor;
– 2 români poartă numele Novac Grigore;
– 1 român poartă numele Savva Oleg
– 1 român poartă numele Batrîncea Vladimir.

Amintim că, în timpul ședinței Parlamentului din 10 decembrie 2015, deputatul Vlad Batrîncea a rupt harta României Mari, arătându-se nemulțumit că aceasta este împărțită în școlile din RM. Iar recent el a fost inclus în grupul parlamentar „de prietenie” cu România.

Conform datelor statistice ale Autorităţii Naţionale Pentru Cetăţenie (ANC), în perioada 23 martie 2010 – 23 martie 2016, 409 mii 649 de cetăţeni ai R. Moldova au depus cereri privind redobândirea cetăţeniei române, în temeiul art. 11 din Legea Cetăţeniei Române. Până în prezent, 368 de mii 492 de cereri au fost aprobate prin ordinul preşedintelui Autorităţii. Doar la Consulatele României din Chişinău, Bălţi şi Cahul, în fiecare lună depun cereri de redobândire a cetăţeniei române circa 500 de moldoveni.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!

Cuvinte cheie