– Ceea ce am spus în 2010, cu ocazia vizitei premierului Filat în Polonia şi cu a unei conferinţe similare cu cea de astăzi, e că nu excludem o astfel de acţiune. Dar a nu exclude şi a depune sunt două chestii diferite. Fiindcă, înainte de toate, o astfel de decizie este una extrem de responsabilă – trebuie să se bazeze pe o analiză foarte riguroasă a situaţiei în UE, ceea ce înseamnă şi la Bruxelles, dar şi în cele 27 de capitale ale Uniunii. Totodată, e nevoie şi de o analiză pertinentă a evoluţiilor din RM, pentru a nu oferi pretexte să ni se spună că încă nu suntem gata din punct de vedere al pregătirii sistemului politic, economic sau al mentalităţii, dacă doriţi. Ceea ce pot să spun astăzi, cu o anumită doză de precizie, e că preşedinţia poloneză într-adevăr ne oferă o şansă – poate unică în felul său, ţinând cont de deschiderea tradiţională faţă de noi de care au dat dovadă polonezii. În această deschidere se înscrie şi vizita premierului Donald Tusk, ca să nu mai amintim că o personalitate de talia ex-preşedintelui Aleksandr Kwasniewski nu a mai fost de mulţi ani la Chişinău. Rolul Poloniei este foarte important pe ambele paliere: atât transferul de expertiză – cred că am învăţat cel mai mult în sensul acesta de la Polonia -, cât şi ponderea ei în concertul european. Faptul că va deţine preşedinţia UE şi va putea avea o influenţă mai importantă asupra procesului de formulare şi luare a deciziilor ne avantajează nespus. Avem câteva ţări pe care mizăm în interiorul UE şi asta ne va ajuta să contracarăm eventualele argumente ale unor ţări „eurosceptice”, care acum sunt preocupate de alte probleme, nu neapărat de extinderea UE. Deci, contextul e unul destul de complex, dar, din punctul meu de vedere, oferă şi anumite posibilităţi.
– Prietenii Moldovei au devenit mai mulţi sau mai puţini? Azi se face exact jumătate de an de când, la 30 septembrie 2010, ei s-au reunit la Chişinău.
– Prietenii nu s-au împuţinat, sub nicio formă. Sesizez acelaşi interes, unul permanent, poate chiar în extindere şi motivul este că şi alegerile din noiembrie, trecut, şi evoluţiile de după alegeri au demonstrat o maturizare a clasei politice din RM, în pofida animozităţilor care mai apar. Cel mai important e că nu ne-am oprit din promovarea reformelor – şi negocierile cu FMI, şi reformele structurale, şi cele din sistemul judecătoresc, toate sunt suficiente argumente pentru Bruxelles, care are nevoie de astfel de evoluţii pozitive. Ieri, la Moscova, mai mulţi politologi ruşi mi-au spus că au fost surprinşi să audă recent, la Bruxelles, atâtea despre „cazul pozitiv” al RM…
– Premierul Filat a reiterat astăzi, printre priorităţi, liberalizarea spaţiului aerian. Experţii, însă, afirmă că nu se face nimic real în acest sens…
– Nu este adevărat. Săptămâna trecută, la Bruxelles, premierul s-a întâlnit cu Comisarul european pentru Transporturi şi una dintre problemele discutate a fost tocmai perspectiva liberalizării spaţiului aerian al RM, ceea ce înseamnă şansa pentru companii low-cost, respectiv preţuri mai mici pentru biletele de avion. Comisia Europeană a finalizat deja studiul de fezabilitate, are o viziune clară – care coincide şi cu viziunea noastră – şi cred că nu mai e mult până va fi semnat şi acordul cu Guvernul de la Chişinău. Asta înseamnă că nu vor mai exista monopoluri – nici din partea companiei de stat, nici din cea a altor companii. Şi sper să reuşim acest lucru până la finele anului curent.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
