Julius Liljeström: „Alegerile nu trebuie să influenţeze nici reformele, nici vectorul european al RM”

– Dle Liljeström, de ce Suedia, care e atât de departe de noi din punct de vedere geografic, vrea să ne fie – şi este – atât de aproape?

– Primul argument ar fi bogata istorie de cooperare bilaterală pe care o avem. Suedia este prezentă de mai mulţi ani în RM şi credem că este important să fim aici şi acum, când ţara face eforturi mari pentru a se apropia de UE. Este un lucru pe care l-am salutat şi susţinut întotdeauna – Moldova să fie şi mai modernă, şi mai dezvoltată. O facem şi pentru că pledăm pentru o apropiere mai mare dintre UE şi vecinii ei imediaţi, respectiv, este în interesul nostru să avem vecini moderni şi bogaţi. În plus, Regatul Suediei – care a devenit membru al Uniunii Europene relativ nu demult, în 1995 – este tradiţional o ţară care-i ajută pe alţii. O facem din convingerea că nişte ţări bogate, sigure şi dezvoltate – indiferent că sunt aproape sau mai departe din punct de vedere geografic de noi – sunt un avantaj pentru Suedia şi pentru întreaga regiune.

– În ce constă activitatea SIDA în Moldova?

– N-o să încep cu laude, deşi suntem unul dintre cei mai mari donatori în RM şi prin asta, cred, se spun multe. În 2009, bunăoară, am venit cu o contribuţie de peste 15 mln. de euro pentru ţara dvs., scopul cooperării noastre fiind să ajutăm RM în procesul de integrare europeană. În acest context, ne-am axat, preponderent, pe acordarea asistenţei în implementarea reformelor pe asemenea sectoare-cheie pentru o ţară precum buna şi democratica guvernare, consolidarea competitivităţii în regiunile rurale şi reducerea vulnerabilităţii din domeniul energetic. Noua strategie de cooperare moldo-suedeză pentru anii 2011-2014, în proces de elaborare acum împreună cu partenerii din Moldova, se focusează şi mai mult pe integrarea europeană, care va fi un scop primordial al acestui document. Guvernul Suediei urmează să aprobe noua Strategie toamna târziu, în 2010, definind care vor fi sectoarele-cheie ale acesteia. De asemenea, în cadrul noii Strategii, Chişinăul ar putea beneficia şi de proiecte twinning cu instituţiile suedeze, precum şi să beneficieze de experienţa statelor care au devenit recent membre ale UE. În ceea ce ne priveşte, suntem încurajaţi de reformele care au loc în RM şi de viteza lor.

– În multe ţări europene, urmare a crizei financiare, lumea a devenit mai sensibilă la tema solidarităţii. Partidele din unele state membre ale UE chiar vin la putere luptând cu „străinii care vin şi ne mănâncă banii ”… Suedezii nu s-au plictisit să fie solidari cu ţări cum e a noastră, bunăoară?

– Solidaritatea întotdeauna i-a caracterizat pe suedezi. Suntem unul dintre cei mai mari donatori nu doar în RM, ci în toată lumea, 1% din Produsul Intern Brut fiind alocat pentru cooperarea internaţională. Şi aceasta e o cifră solidă în cazul unei ţari bogate precum e Suedia. Ce stă la baza acestei solidarităţi? Am zis şi mai devreme: nu poţi beneficia plenar de bunăstare şi securitate dacă în jurul tău oamenii trăiesc în sărăcie şi nesiguranţă. Deci, tot ce facem e pentru a diminua aceste decalaje şi suedezii sunt conştienţi de acest lucru. Din fericire, criza financiară ne-a afectat mai puţin decât pe alţii – situaţia cu şomajul nu este atât de rea precum e în multe ţări comparabile… Şi ar mai fi ceva: Suedia este, prin excelenţă, o societate deschisă, unde „celălalt” – fie emigrantul, fie vecinul – e respectat şi se bucură de tratament egal… Suntem şi noi, ca şi alte ţări europene, afectaţi de fenomenul îmbătrânirii populaţiei. Suntem şi noi tentaţi să locuim în alte ţări – personal, la 17 ani, am plecat în Canada la studii, pentru un an. Orice suedez vorbeşte engleza. Deci, suntem deschişi.

– O ţară perfect globalizată, aş spune…

– Absolut. Şi acest mod de a privi lumea ne ajută, cred eu, să înţelegem ţări precum e Moldova. Nu ne este indiferent ce se întâmplă în jurul nostru…

– Şi, împreună cu Polonia, aţi lansat Parteneriatul Estic. Sunteţi de acord cu nota maximă acordată RM în ultimele luni în cadrul acestei iniţiative?

– Da. Şi aş vrea să spun că progresul făcut de noua guvernare de la Chişinău pe calea integrării europene, inclusiv în cadrul Parteneriatului Estic (PE), este de-a dreptul impresionant. Am lansat această iniţiativă tocmai pentru că doream să ajutăm cele şase ţări membre ale PE să se apropie de UE şi cred că autorităţile RM au înţeles foarte bine care sunt şansele oferite de acesta. Din punctul meu de vedere, Moldova este cel mai activ şi cel mai entuziast membru al PE, şi acum ea se mişcă mai repede decât ceilalţi spre UE. Dacă e să calculăm cât timp a trecut din momentul în care, în timpul vizitei sale la Chişinău, în octombrie 2009, ministrul suedez de Externe, Carl Bildt, a declarat, în numele preşedinţiei suedeze a Uniunii Europene, pe care în acel moment o deţinea ţara mea, că UE este gata să demareze negocierile asupra Acordului de Asociere cu RM, vedem că lucrurile s-au derulat cu o viteză uimitoare. Negocierile au început în ianuarie 2010 şi iată că, în iunie 2010, putem vorbi de capitole ale negocierilor deja foarte avansate. În principiu, a rămas un singur domeniu major – Acordul de liber schimb care înseamnă, de fapt, integrarea economică. Este un acord extrem de important care, odată încheiat, va permite semnarea Acordului de Asociere. Adiţional, a avut loc lansarea dialogului privind liberalizarea regimului de vize. Aşadar, experienţa RM din ultimele luni e fantastică.

-Va fi ea la fel de „fantastică” în contextul noului ciclu electoral anunţat?

– Sunt ferm convins că alegerile sau referendumul nu trebuie să influenţeze nici reformele, nici vectorul european al RM. Cel mai important e consensul politic vizavi de integrarea europeană. Totodată, sperăm că, după aceste alegeri – care urmează să se desfăşoare conform tuturor rigorilor democratice europene – în RM se va instaura stabilitatea politică şi că vor urma patru ani de guvernare stabilă, ce va continua procesele pro-europene.

– Aţi menţionat mai devreme lansarea dialogului privind liberalizarea vizelor pentru cetăţenii RM. Unii moldoveni deja pun pariuri referitoare la termene – când vom scăpa de vize… Dumneavoastră ce prognoze aveţi?

– Eliminarea vizelor va fi un mare avantaj pentru cetăţenii RM. Dar, decât să se aventureze în a ghici peste câţi ani vor putea merge liber în statele UE – din punctul meu de vedere, este imposibil să faci vreo prognoză în acest sens – mai raţional e ca persoanele responsabile din instituţii să se concentreze pe acţiuni concrete şi să facă toate temele pe acasă. Liberalizarea vizelor e mai mult un proces tehnic şi stă în puterea moldovenilor şi a instituţiilor ţării să facă acest proces unul rapid sau mai puţin rapid…

– Ce ar trebui să se întâmple în RM ca Suedia să-şi sisteze asistenţa? De exemplu, turnura spre o dictatură sau, dimpotrivă, o explozie economică?

– Dacă e să ironizăm, atunci, desigur, a doua variantă e mult mai dezirabilă. La modul serios însă, sistarea asistenţei nu este exclusă – avem exemplul Ţărilor Baltice, pe care le-am susţinut semnificativ şi extrem de activ ani de-a rândul. Şi vreau să cred că am făcut multe lucruri bune în aceste ţări. Când le-am văzut membre ale UE, când le-am văzut că merg bine pe propriile picioare, SIDA şi-a încetat activitatea în aceste ţări. Şi mi-ar plăcea ca şi Moldova să repete experienţa lor şi să devină ţări bogate, stabile şi sigure.

– Dar mentalitatea baltică e, totuşi, mai apropiată de cea suedeză decât cea a moldovenilor. Cum schimbăm mentalitatea, dle Liljeström?

– Nu cred că diferenţele sunt chiar atât de mari. Multe dinte ţările care acum sunt membre ale UE, nu doar cele baltice, au trecut prin experienţe similare cu cea a RM. Iar aceasta chiar poate fi un avantaj pentru Moldova, căci veţi putea evita greşelile pe care le-au făcut alte ţări în procesul lor de integrare.
Ştiu, Moldova are o mulţime de probleme – o economie slabă, justiţie care mai necesită reforme, drumuri proaste şi oameni care trăiesc sărăcie. Dar mai ştiu că Moldova este o ţară europeană şi viitorul ei este, categoric, în Europa. Acest lucru e posibil doar cu o societate modernă, cu o ţară stabilă economic şi politic. Din fericire, în Moldova există o dorinţă puternică de se integra în familia europeană. Iar dorinţa şi voinţa pot face minuni.

– Vă mulţumim pentru interviu, pentru susţinere şi pentru încurajare!