Actualitate

Justiția DROGURILOR în R. Moldova


Ion Diacov

Pe de o parte, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a intentat o procedură disciplinară în privința magistratei, iar pe de altă parte a solicitat Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) să ia act de afirmaţiile șefului Procuraturii Chișinău.

Inspecţia Judiciară a confirmat că Lilia Vasilevici a eliberat ilegal din detenție un traficant de droguri, după ce, la 18 iunie, Ion Diacov a anunțat despre aceasta CSM. Teo Cârnaț, membrul Consiliului care a intentat pe cazul respectiv o procedură disciplinară, dă asigurări că va insista ca Vasilevici să fie eliberată din funcție.

Vinerea trecută, Colegiul disciplinar al judecătorilor s-a întrunit pentru a discuta şi această chestiune, însă ședința a fost amânată, deoarece în acea zi judecătorii și-au luat rămas bun de la regretata magistrată Anastasia Pascari. În fața Inspecției Judiciare, Lilia Vasilevici a recunoscut că a greșit, însă Diacov se arată convins că judecătoarea a comis gafa cu bună-știință și solicită Procuraturii Generale să intenteze un dosar penal pe numele magistratei.

„Vasilevici trebuie să răspundă pentru faptele sale”

Povestea începe cu 1 august 2013, când Lilia Vasilevici l-a eliberat din detenție pe Vitalie Ciornâi, care a înstrăinat substanţe narcotice unui agent sub acoperire. Deși inculpatul a mai avut un dosar penal pentru o infracțiune similară, pentru a-i reda libertatea, judecătoarea l-a condamnat la cinci ani de arest cu suspendare, folosind articolele 79 și 90 ale Codului Penal. Acestea stipulează posibilitatea stabilirii unei pedepse sub limita minimă în cazul unor circumstanțe excepționale și, respectiv, suspendarea condiționată a executării pedepsei în unele cazuri. În acest sens, Lilia Vasilevici a indicat că inculpatul și-a recunoscut vina, deşi Ciornâi și-a recunoscut culpa parțial și, potrivit procurorilor, a încercat să inducă în eroare ancheta. Totodată, art. 90 prevede că suspendarea nu se aplică în cazul infracțiunilor deosebit de grave, însă anume aşa sunt apreciate acțiunile inculpatului. Din aceleaşi motive, Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție au anulat decizia Liliei Vasilevici și l-au condamnat pe Ciornâi la șapte ani de închisoare. Dar acesta a dispărut.

Decizia instanțelor superioare, în opinia lui Ion Diacov, nu poate fi catalogată ca o reparație a greșelilor Liliei Vasilevici. „De eşti bătut și medicii te tratează nu înseamnă că ei au reparat greșeala atacatorului. Dacă ţi se fură bani și rudele hoţului ţi-i restituie, acesta oricum poartă vina. De aceea, Vasilevici trebuie să răspundă pentru faptele sale”, susține Diacov.

„De-s vinovat, am să răspund”

În cadrul conferinței de presă, când a vorbit despre legăturile suspecte dintre sistemul judecătoresc din RM și traficanții de droguri, Ion Diacov a dat și alte exemple. De pildă, la 2 august 2013, magistratul Ion Busuioc l-ar fi eliberat din arest pe liderul unei grupări implicată în trafic internațional de droguri, pe motiv că acesta are la întreținere un copil minor, în vârstă de 23 de ani. La 5 septembrie 2013, şi judecătorul Curții de Apel, Tudor Micu, i-ar fi redat libertatea capului unei grupări criminale.

Iar la 9 septembrie 2014, tânăra judecătoare Irina Maxim de la Judecătoria Centru l-a scos de sub arest pe liderul altei grupări specializată în circuitul de droguri. Anume declaraţiile lui Diacov cu privire la acest caz i-a indignat pe membrii CSM şi i-a făcut să solicite CSP să ia o atitudine faţă de comportamentul procurorului de Chişinău. Dar acesta nu se arată deranjat: „De-s vinovat, am să răspund. N-am urmărit să atac judecătorii, ci să atrag atenţia că circuitul de droguri este imposibil fără o susținere din partea persoanelor cu funcții de răspundere, inclusiv din instituțiile de drept. Constat că unor oameni le place să privească palatele judecătorilor, dar nu vor să știe din ce bani sunt construite”. Diacov susține că în protejarea traficului de droguri sunt implicați și unii procurori și promite că va reveni cu detalii.

Procuratura Chișinău informează că, în opt luni ale lui 2014, au fost investigate 854 de cauze penale privind traficul ilicit de droguri. Potrivit Ministerului Sănătății, în RM se află la evidență 9995 consumatori de droguri, însă ONG-urile din domeniu prezintă cifra de 25 de mii de consumatori.

Păreri împărţire printre membrii CSM

Pornind de la ideea că există voci care dau de înțeles că procurorul mun. Chişinău ar deranja capii Procuraturii Generale, am încercat să aflăm cum își motivează unii membri ai CSM decizia de a-l da pe Ion Diacov pe mâna Consiliului Superior al Procurorilor.

„Nu poate un funcționar de asemenea rang să dea astfel de aprecieri”

Victor Micu, președintele CSM:
„Ca persoană publică, dl Diacov poate să dea aprecieri, dar conform Codului de etică al procurorilor nu se admite ca s-o numească pe Irina Maxim în fața camerelor drept „o copilă de judecătoare care, dacă lucrează la Judecătoria Centru, înseamnă că este a cuiva”. În această privinţă, votul CSM a fost unanim. Dl Diacov ar fi putut să conteste hotărârea dnei Maxim sau să-i deschidă un dosar penal, dar să se abțină de la comentarii despre cauzele aflate în procedură. Cât ţine de Lilia Vasilevici, ar putea fi luate măsuri foarte drastice. Le-am spus colegilor mei că, dacă încep o investigație, să o ducă până la capăt.”

„Diacov a avut perfectă dreptate”

Teo Cârnaț, membru al CSM:
„În decizia pe care a luat-o în privința dlui Diacov, CSM a avut în vedere declarațiile sale cu privire la o tânără judecătoare, care nu corespund Codului deontologic al magistratului. Dar cazul dnei Vasilevici şi altele similare trebuie să fie mediatizate în stânga și în dreapta, pentru a preveni corupția din sistemul judecătoresc și infracțiunile legate de droguri, care pun în pericol sănătatea civilizației viitoare și întregirea familiei. Dl Diacov a avut perfectă dreptate și el trebuie să fie o lecție pentru alţi judecători. Cei care săvârșesc asemenea abateri, ca dna Vasilevici, trebuie excluși din sistemul judecătoresc. Eu am intentat procedura disciplinară în privința ei şi voi cere ca să-i fie aplicată sancțiunea cea mai aspră – eliberarea din funcție. Mă bucur că avem procurori care acționează independent. Dacă va fi ruptă casta dintre procurori și judecători, va apărea principiul meritocrației și al concurenței loiale.

„Nu trebuia să iasă la conferința de presă”

Corneliu Gurin, procurorul general al RM, membru al CSM
Consiliul a pus în discuție acuzațiile aduse de dl Diacov la adresa sistemului, fără a le personaliza. Au fost şi lucruri legate de un atac la persoană. Dacă există cazuri concrete, trebuie discutate la concret, dar nu să iasă la conferința de presă. Nici eu nu sunt de acord cu aceasta. Doar nu poți acuza toată țara că e implicată în traficul de droguri…

Lilia Vasilevici: „N-am observat tot ce scrie în articolul 90…”



Judecătoarea Lilia Vasilevici a intrat în atenţia opiniei publice după ce l-a condamnat ilegal pe Valeriu Pasa la 10 ani de pușcărie, pe când era președinte al Judecătoriei Centru. Iată ce crede ea despre acuzațiile ce i se aduc în cazul eliberării ilegale a traficantului de droguri:
„Ciornâi nu a fost condamnat anterior, ci doar a avut un dosar pentru consum de droguri și urmărirea penală a fost încetată. El este o persoană simplă, a fost curier, pe când martorul sub acoperire, condamnat nu o dată, s-a pus pe capul lui ca să vândă narcotice. A fost o provocare evidentă şi dosarul a fost cu probleme. N-a fost prezentat corpul delict în ședința de judecată, nici narcotice, nici cei 10 mii cu care s-au vândut… Unica greșeală a mea este că n-am observat că art. 90 nu putea fi aplicat, dacă avem o infracțiune deosebit de gravă. Nu știu cum am scăpat din vedere. Cu atât mai mult, cu cât nu am avut alte dosare cu traficul de droguri”.

CODUL PENAL AL RM

Articolul 79. Aplicarea pedepsei mai blânde decât cea prevăzută de lege
(1) Ţinând cont de circumstanţele excepţionale ale cauzei, de rolul vinovatului în săvârşirea infracţiunii, de comportarea lui în timpul şi după consumarea infracţiunii, de alte circumstanţe care micşorează esenţial gravitatea faptei şi a consecinţelor ei, instanţa de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracţiunea respectivă.

Articolul 90. Condamnarea cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei
(1) Dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoarea pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracţiunile săvârşite cu intenţie şi de cel mult 7 ani pentru infracţiunile săvârşite din imprudenţă, instanţa, ţinând cont de circumstanţele cauzei şi de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este raţional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei (…).
(4) Persoanelor care au săvârşit infracţiuni deosebit de grave şi excepţional de grave, şi în cazul recidivei, condamnarea cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei nu se aplică.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *