La 24 aprilie 2006, Primăria satului Varnița din Anenii Noi a reînnoit un semn rutier de la intrarea în localitate, pe care a scris numele localității cu alfabet latin. Cât ai clipi din ochi, vestea a ajuns și la urechile lui Vadim Krasnoselski, pe atunci șef al miliției din Bender. Supărat foc, acest milițian, care și-a bătut joc, în repetate rânduri, de lege și de oameni nevinovați, după cum arată documentele Ministerului de Interne, a mers la fața loculului, însoțit de alți milițieni, și a smuls indicatorul, aruncându-l în râul Bâcioc. În consecință, actualul lider de la Tiraspol s-a ales cu un dosar penal pentru huliganism, anunța Procuratura Generală în anul 2007. Faptul că Krasnoselski astăzi nu e arestat și Dodon își cere scuze de la el n-ar trebui să ne mire, deoarece toți criminalii de peste Nistru au imunitate neoficială în fața instituțiilor de drept de la Chișinău.

Isprava lui Krasnoselski și a altor peste 600 de milițieni

Nelegiuirile actualului lider de la Tiraspol nu au început și nici nu se sfârșesc aici. Cea mai mare teroare la adresa polițiștilor din Bender a fost exercitată în timpul când Vadim Krasnoselski conducea miliția din localitate. Câteva luni mai târziu, acesta s-a ales cu un nou dosar penal. La 12 ianuarie 2007, fiind deja „ministru de interne al rmn”, și-a luat cu el 500 de milițieni și circa 100 de colaboratori din brigada cu destinație specială a secesioniștilor, „Dnestr”, s-au echipat cu mijloace speciale și au blocat traseul Dubăsari-Râbniţa, lângă postul de poliţie „Fulger-99” din apropierea satului Cocieri. În acest dosar, au mai fost învinuiți Fiodor Palcinski, șeful miliției din Dubăsari, Mihail Smântână, șeful miliției rutiere din aceeași localitate, Boris Stromov, şeful direcţiei ordine publică a „ministerului”, Constantin Kalinionok, șef al statului major, Oleg Obrucicov, şeful miliţiei din Bender, Iurii Guzenko, şeful miliţiei din Grigoriopol, Evgheni Guleac, şeful miliţiei criminale din Bender, Anatoli Lupolov, adjunct la secţia de miliţie Dubăsari, Veaceslav Tolmaciov, şeful secţiei miliţiei criminale din Dubăsari, Haralampi Dragușan, adjunct pe ordinea publică a miliţiei din Dubăsari, dar și Oleg Prisacari, şeful secţiei pază a raionului. Gălăgie mare și infracțiune evidentă, dar nici unul dintre aceștia nu a fost tras la răspundere până când termenul de prescripție a expirat.

Am prezentat mai sus doar două cazuri, deși realmente, pe numele presupuselor autorități de la Tiraspol sunt intentate zeci de dosare. Numai în perioada 2001-2007, au fost pornite peste 40 de cauze penale. Fostul procuror general, Valeriu Gurbulea, spune că nu-și amintește de niciun dosar penal în care ar figura actualul lider separatist, chiar dacă tot el a gestionat mai multe cauze în privința oficialilor transnistreni. El confirmă, totuși, că aceste dosare nu au avut finalitate din cauza imposibilității tragerii la răspundere penală a secesioniștilor.

„Noi am mai avut asemenea dosare, unde era pornită cauza penală și înaintate învinuirile, apoi persoanele vizate erau anunțate în căutare. Dar nu puteam să le audiem sau să facem alte acțiuni, deoarece ei se aflau pe un teritoriu necontrolat de autoritățile noastre, iar autoritățile de la Tiraspol refuzau să le extrădeze”, adaugă ex-procurorul general.

Reținerea „autorităților transnistrene” este riscantă

Nici procurorii de la Bender nu-și amintesc despre vreo cauză penală pe numele lui Krasnoselski din anii 2006-2007, dar susțin că, în prezent, au în gestiune mai multe dosare pe numele așa-zișilor oficiali din regiunea separatistă. „Avem multe dosare pe rol, începute în baza plângerii persoanelor fizice care invocă faptul că li s-au încălcat anumite drepturi de către pretinsa administrație de la Tiraspol. Respectiv, reacționăm în conformitate cu prevederile Codului de Procedură Penală. Orice cauză penală este începută doar în urma plângerilor, dar nu din oficiu, așa cum pretinde presa din regiune”, ne-au spus surse de la procuratura Bender, care ne-au rugat să nu le divulgăm numele.

Întrebați dacă dosarele pomenite vor ajunge la o finalitate, procurorii de la Bender ne-au dat de înțeles că acest lucru e practic imposibil. „Procuratura Bender se află pe un teritoriu controlat de separatiști, respectiv, întreprinderea unor acțiuni radicale, cum ar fi o reținere faimoasă în privința reprezentanților de la Tiraspol, este o acțiune suficient de riscantă. Astfel, ne punem în pericol viața și sănătatea noastră și a celor apropiați. Cu toate acestea, noi întreprindem toate măsurile legale în teritoriu, ca să asigurăm respectarea legii”, concretizează aceleași surse.

O zonă închisă pentru procurori

Contactat de TIMPUL, procurorul general Eduard Harunjen a recunoscut că instituțiile de drept ale R. Moldova au posibilități limitate în regiunea transnistreană. „Pornim urmărirea penală ori de câte ori suntem sesizați de către cetățenii care au avut de suferit în urma acțiunilor ilegale ale infractorilor sau anumitor demnitari pe peste Nistru. Dvs. vă dați seama care sunt posibilitățile organelor de urmărire penală pe un teritoriu necontrolat constituțional?”, a subliniat Harunjen.

Întrebat de ce se mai deschid aceste dosare penale, dacă nu-și au niciun rost, procurorul general spune că există baze legale în această privință. „Urmărirea penală se deschide pentru a investiga și a avansa. La momentul întemeierii acesteia, nu sunt clare căile care vor putea fi epuizate și rezultatele obținute. Noi nici pe cauzele penale, ce se referă la infracțiunile din dreapta Nistrului, nu avansăm întotdeauna până la final, fiindcă uneori intervin diferite obstacole”, explică procurorul general.

„La mijloc e un business murdar”

Experții juridici au alte păreri în această privință. Avocatul Vitalie Nagacevschi susține că, la baza imposibilității finalizării acestor dosare, se ascund motive politice. „Cred că aceste dosare au fost pornite cu alte scopuri, decât cele indicate în Codul de Procedură Penală. Altfel nu văd ce ar împiedica organele de drept să avanseze în urmărirea penală. Ele nu trebuie să acționeze în Transnistria, căci, de regulă, foarte multe persoane de peste Nistru, în privința cărora sunt pornite dosare penale, vin în R. Moldova. Să nu uităm că există acorduri de colaborare între cele două părți, în baza cărora, inclusiv milițienii transnistreni,, vin la noi și arestează anumite persoane. Consider că, dacă ar fi fost voință politică, cel puțin unele persoane cercetate penal puteau fi arestate, deoarece ele puteau fi reținute peste hotare, atunci când pleacă în vacanță”, ne asigură Nagacevschi.

De aceeași părere este și analistul politic Oazu Nantoi, care susține că presupusul conflict transnistrean s-a transformat demult într-un business murdar și util pentru ambele maluri ale Nistrului. „Așa-zisul conflict a răbufnit în forma lui oficială în 1990. Spuneți-mi, vă rog, când va fi arborat tricolorul R. Moldova deasupra calului lui Suvorov pe piața din Tiraspol? Politicienii nu vor să răspundă la această întrebare, deoarece să nu perturbeze acest business cinic”, susține analistul politic.

Șevciuk se plimbă pe la Chișinău, Smirnov prin Odesa

Mai mult, Oazu Nantoi afirmă că a constatat cu stupoare că mai mulți așa-ziși oficiali de la Tiraspol, cercetați penal în R. Moldova, nu au fost reținuți, dacă s-au aflat în dreapta Nistrului. „Nu fac parte din piramida puterii și observ că fostul lider de la Tiraspol, Evghenii Șevciuk, și Nina Ștanski se plimbau prin Chișinău, fiind protejați de nu știu cine. Constat că fostul șef al așa-zisului comitet vamal transnistrean, Iurie Ghervaziuc, a fost reținut de nu știu cine pe teritoriul controlat de puterea constituțională de la Chișinău și oferit așa-zisei justiții de la Tiraspol, unde i s-au dezbătut dinții și i s-au rupt coastele. În timp ce un oarecare Igor Smirnov, care este criminal de stat, pătat cu sângele cetățenilor R. Moldova, se plimbă lejer prin lume, locuind într-o suburbie luxoasă al orașului Odesa. Interesant e că un oarecare Veaceslav Platon a fost extrădat din Ucraina, dar Igor Smirnov nu este. Respectiv, nu vreau să strig la toate colțurile că țara este guvernată de hoți”, conchide Oazu Nantoi.

La rândul său, președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, nu neagă că multe dosare penale care vizează „oficialii” de la Tiraspol au componente politice. El consideră că experții juridici trebuie să vadă ce fac cu aceste cauze penale. „Cei din Transnistria au deschis dosare penale pe ai noștri, iar noi pe ai lor. Fiecare vrea să demonstreze cât e de tare și mare. De aceea, dosarele penale grave trebuie duse la bun sfârșit, iar în cazul celor care au componenta politică trebuie să ne gândim cum procedăm”, consideră Diacov.

Menționăm că, după prevederile Codului Penal al R. Moldova, toți funcționarii care lucrează pentru regimul separatist de la Tiraspol, fără excepție și fără necesitatea oricărui dialog, ar trebui condamnați la pușcărie pentru uzurparea puterii în stat și trădare de patrie.