Atacurile tot mai dese ale Ucrainei în interiorul Rusiei au început să aducă războiul mai aproape de locuitorii marilor orașe rusești, feriți până recent de efectele directe ale conflictului. Potrivit unei analize CNN, loviturile cu drone, penuriile de benzină și noile restricții interne alimentează o stare tot mai mare de neliniște.
O femeie de 56 de ani din regiunea Moscovei a povestit pentru CNN că, în jurul orei 04:00, a fost trezită de un bâzâit puternic deasupra apartamentului său. Când s-a uitat pe fereastră, a văzut mai multe drone pe cer. Zgomotul s-a oprit, însă la scurt timp s-a auzit o explozie foarte aproape de bloc.
Femeia, identificată cu prenumele Elena, a relatat că una dintre drone a căzut pe un acoperiș aflat sub balconul său, apoi a izbucnit un fum negru, iar una dintre camerele apartamentului de la etajul cinci a fost cuprinsă de flăcări. Ea și unul dintre fiii săi au încercat inițial să stingă incendiul cu găleți și ligheane cu apă, dar, după o nouă explozie, au luat câinii și au fugit.
Blocul din Zelenograd a fost unul dintre imobilele lovite în valul masiv de atacuri ucrainene cu drone din 17 mai. Potrivit autorităților ruse, Ucraina a lansat atunci peste 500 de drone asupra Rusiei. Cel puțin trei persoane au murit în regiunea Moscovei.
Atacurile la mare distanță au vizat și Sankt Petersburg, al doilea oraș ca mărime al Rusiei și orașul natal al lui Vladimir Putin. Pe 3 iunie, cu doar câteva ore înainte de deschiderea Forumului Economic de la Sankt Petersburg, dronele ucrainene au lovit orașul și împrejurimile, iar coloane groase de fum au acoperit cerul în timp ce participanții soseau la eveniment.
Pe 6 iunie, în ultima zi a forumului, locuitorilor din Sankt Petersburg li s-a cerut să rămână în case, după un al doilea atac cu drone. O femeie din Kronstadt, oraș-port aflat pe insula Kotlin, la aproximativ 30 de kilometri vest de Sankt Petersburg, a declarat pentru CNN că pereții casei sale au început să vibreze în jurul orei 03:00 și că auzea dronele zburând în apropiere.
Dincolo de pericolul direct al dronelor, rușii se confruntă și cu penurii de benzină, după ce atacurile asupra rafinăriilor au afectat aprovizionarea. Autoritățile din Crimeea ocupată de Rusia s-au confruntat recent cu raționalizarea benzinei, după restricționarea livrărilor.
În același timp, sancțiunile, restricțiile privind accesul la internet, blocarea unor aplicații populare de mesagerie și temerile legate de supravegherea statului au amplificat starea de neliniște. Antropologa Alexandra Arhipova, cercetătoare la École Normale Supérieure din Paris, susține că, după invadarea Ucrainei, între Kremlin și locuitorii marilor orașe rusești a apărut un acord social neoficial, bazat pe mesajul că pentru ei războiul nu există.
Potrivit cercetătoarei, autoritățile au încercat să mențină impresia că viața de zi cu zi poate continua normal, fără ca războiul să afecteze marile orașe. Arhipova consideră însă că acest mesaj începe să dea semne de slăbiciune, pe fondul atacurilor, restricțiilor și noilor presiuni asupra populației.
Ea a menționat și introducerea treptată a aplicației de mesagerie Max, susținută de stat, ca instrument obligatoriu pentru angajații din sectorul public. Unii ruși ar încerca să evite măsurile prin aplicații care fac să pară că Max este instalată pe telefon, iar alții cumpără telefoane separate, numite informal „MAXofoane”, pentru a ține comunicațiile private departe de dispozitivele oficiale.
Într-un alt cartier lovit, Himki, aflat la circa 18 kilometri nord-vest de centrul Moscovei, o dronă a avariat ultimele două etaje ale unui bloc-turn. Clădirea se află în apropierea Pieței Victoriei, unde este amplasat un monument dedicat celui de-al Doilea Război Mondial și celor care participă la ceea ce Rusia numește „operațiunea militară specială”.
O locuitoare, Nadejda, a povestit pentru CNN că se afla în apropiere când drona a trecut deasupra clădirii. La scurt timp a auzit o bubuitură. Deși nimeni dintre cunoscuții săi nu a fost rănit, femeia spune că incidentul a afectat-o profund și că acum tresare la orice zgomot.
CNN notează că sondajele de opinie sunt dificil de interpretat în Rusia, din cauza legilor care pedepsesc „discreditarea” armatei. Totuși, Centrul Levada a constatat în aprilie că 62% dintre respondenți susțineau trecerea la negocieri de pace, în timp ce 27% considerau că operațiunile militare ar trebui să continue.
Deși sondajul a fost realizat înaintea celor mai recente atacuri, rezultatele par să reflecte o oboseală tot mai mare în capitală, unde războiul începe treptat să ajungă mai aproape de viața de zi cu zi a oamenilor.
