Ministerul Sănătății urmează să revizuiască Ordinul nr. 168 privind reclasificarea produselor „borderline”, cunoscute și drept „leacuri sovietice”. O investigație jurnalistică arată însă că modificările ar putea viza mai degrabă modul de implementare a documentului decât clasificarea produselor.
Totodată, jurnaliștii susțin că ordinul ar fi avantajat compania Eladum Pharma în raport cu un alt producător autohton, MC Pharmaceuticals, și prezintă informații despre legăturile actualului și fostului ministru al Sănătății cu piața farmaceutică. Până acum trei ani, produsele „borderline” erau încadrate în categoria suplimentelor alimentare, produselor biocide sau cosmetice și erau fabricate în baza avizelor sanitare eliberate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP).
În 2022, după consultări cu producătorii autohtoni, Ministerul Sănătății a propus ca acestea să fie înregistrate drept medicamente, ceea ce presupunea inclusiv ca întreprinderile să dispună de condiții de fabricare GMP și să facă investiții importante. Mai multe companii au renunțat la această activitate, iar pe piață au rămas doi producători autohtoni – Eladum Pharma și MC Pharmaceuticals.
La 3 noiembrie 2023, ministra de atunci a Sănătății, Ala Nemerenco, a semnat Ordinul nr. 971, prin care celor două companii le-a fost acordată o perioadă de tranziție de un an pentru pregătirea documentelor necesare autorizării produselor la Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM). Reforma era prezentată drept o măsură de aliniere a pieței farmaceutice la standardele Uniunii Europene.
Potrivit investigației, MC Pharmaceuticals s-a conformat cerințelor și ar fi investit peste 12 milioane de lei în acest proces, cu sprijinul unui investitor străin. În schimb, Eladum Pharma nu s-ar fi conformat Ordinului nr. 971 și ar fi continuat să fabrice produsele în baza avizelor sanitare emise de ANSP.
Responsabil de executarea Ordinului nr. 971 era Alexandru Gasnaș, actualul ministru al Sănătății, care ocupa atunci funcția de secretar de stat. Acesta a recunoscut că unul dintre operatorii economici nu a respectat regulile stabilite.
„Statul a încercat să uniformizeze clasificarea și să armonizeze legislația, iar un anumit operator economic nu a respectat aceste reguli egale pentru toată lumea”, a declarat Gasnaș.
Situația s-a modificat după venirea lui Emil Ceban la conducerea Ministerului Sănătății și numirea Iulianei Albu la șefia AMDM. În ianuarie 2026, Ministerul a creat un grup de lucru pentru evaluarea situației produselor „borderline”, din care au făcut parte și reprezentanții celor două companii.
La 10 martie, Emil Ceban a semnat Ordinul nr. 168. Prin acesta, unele tincturi, dar și soluții precum Menovazină și Dimexid, pe care MC Pharmaceuticals le înregistrase ca medicamente, au fost reclasificate drept suplimente alimentare sau dispozitive medicale. Autorizarea acestora este mai simplă și mai puțin costisitoare decât în cazul medicamentelor.
Jurnal.md notează că noua clasificare a fost realizată fără participarea specialiștilor Direcției dispozitive medicale din cadrul AMDM. Ministerul și Agenția au susținut că au fost consultați reprezentanți ai mediului academic, fără să precizeze cine sunt aceștia. AMDM a explicat anterior că scopul ordinului a fost stabilirea unor reguli „clare, previzibile și uniforme” pentru operatorii economici.
Ordinul nr. 168 a stabilit o nouă perioadă de tranziție de un an, în care companiile puteau continua producția în baza avizelor sanitare emise anterior de ANSP. Potrivit investigației, Eladum Pharma ar fi încălcat și aceste prevederi, producând și comercializând, în martie 2026, Dimexid, deși avizul sanitar expirase în 2023. Jurnal.md susține că și alte produse ar fi fost fabricate în aceleași condiții.
Gasnaș: Ordinul va fi modificat
Actualul ministru al Sănătății, Alexandru Gasnaș, consideră corectă reclasificarea prevăzută de Ordinul nr. 168, dar spune că documentul trebuie modificat pentru a elimina perioada de tranziție prea lungă.
Potrivit acestuia, perioada de un an ar putea fi redusă la o lună. Gasnaș a afirmat, totodată, că MC Pharmaceuticals va trebui să depună dosarele pentru înregistrarea produselor reclasificate drept dispozitive medicale. Referindu-se la producția neautorizată, ministrul a spus că în asemenea situații „trebuie să fie sesizate structurile de forță”.
Investigația notează însă că trecerea de la statutul de medicament la cel de dispozitiv medical implică noi costuri. Companiile trebuie să obțină inclusiv certificarea ISO 13485, proces care presupune implementări, documentație și investiții suplimentare.
Discuții pentru modificarea ordinului
Procedura de modificare a Ordinului nr. 168 a fost inițiată încă în mandatul lui Emil Ceban. La 3 august, reprezentanții celor două companii au fost invitați la AMDM pentru discuții.
Directoarea MC Pharmaceuticals, Ludmila Cebotari-Bucarciuc, susține că șefa AMDM, Iuliana Albu, le-ar fi recomandat să-și înregistreze produsele conform noii clasificări și le-ar fi promis sprijin pentru accelerarea procedurilor. Cebotari-Bucarciuc afirmă că reprezentantul Eladum Pharma ar fi cerut eliminarea prevederii privind necesitatea avizelor sanitare de la ANSP.
Șefa MC Pharmaceuticals mai afirmă că, deși autoritățile promiseseră continuarea discuțiilor și comunicarea schimbărilor, după două săptămâni compania nu primise niciun răspuns. Aceasta contestă și modul în care a fost întocmit procesul-verbal al ședinței, susținând că poziția companiei sale a fost reflectată incomplet.
Iuliana Albu a declarat, la rândul său, că discuțiile au urmărit clarificarea aspectelor contestate după publicarea ordinului și că instituția încearcă să aplice transparent și egal cerințele față de toți operatorii economici și să excludă concurența neloială.
Eladum Pharma, contracte de peste zece milioane de lei cu statul
Eladum Pharma a fost fondată în 2016 și activează în satul Cojușna, raionul Strășeni. Fondatoarea și administratoarea companiei este Natalia Dumbravă, iar la întâlnirile oficiale aceasta este reprezentată de fiul său, Ștefan Dumbravă.
Potrivit datelor citate de Jurnal.md, în perioada 2016–2019 compania a încheiat contracte de achiziții publice în valoare de peste zece milioane de lei, furnizând medicamente și alte produse farmaceutice instituțiilor publice de sănătate.
MC Pharmaceuticals este, în schimb, o companie moldo-bulgară fondată în 2019, care, potrivit investigației, nu a participat până acum la achiziții publice din domeniul sănătății.
Conexiunile lui Emil Ceban cu piața dispozitivelor medicale
Investigația analizează și legăturile unor actuali și foști oficiali cu piața farmaceutică.
Înainte de a deveni ministru, Emil Ceban a deținut împreună cu soția sa 50% din compania Sanmedico, distribuitor de dispozitive medicale. Potrivit datelor citate de publicație, veniturile firmei au crescut de la 18 milioane de lei în 2022 la 28 de milioane în 2024, iar profitul anual s-a ridicat la aproximativ două-trei milioane de lei.
În perioada 2016–2025, soția fostului ministru ar fi încasat dividende de peste șase milioane de lei, iar Sanmedico ar fi câștigat contracte de achiziții publice în valoare de circa 130 de milioane de lei.
La 24 noiembrie 2025, după numirea sa în funcția de ministru, Ceban și-a vândut participația la Sanmedico cu 5.400 de lei celuilalt asociat, Vitalie Goreacii, care este fratele soției sale. Ulterior, 70% din companie au ajuns în proprietatea lui Goreacii, iar 30% – la fiica acestuia. Emil Ceban nu a răspuns solicitărilor jurnaliștilor, iar soția sa a refuzat să ofere explicații.
Gasnaș și firmele farmaceutice deținute de el și rudele sale
Jurnal.md prezintă și informații despre legăturile familiei actualului ministru Alexandru Gasnaș cu sectorul farmaceutic. Gasnaș declarase publicației că singurul membru al familiei sale implicat în domeniul medical este tatăl său.
Investigația arată însă că mama ministrului, Ala Gasnaș, și bunicul său Ion Goian au deținut compania Algas, care comercializa produse farmaceutice. Mama ministrului ar mai fi fost asociată la Intehoptimed și Gentian, iar bunicul – fondator la Cefarm și Condifarm. Bunica ministrului, Nina Goian, ar fi fost cofondatoare a Incofarm, o altă companie care activa în comerțul cu produse farmaceutice.
Mai mult, Alexandru Gasnaș însuși a fost asociat și administrator al companiei A&C Exmed până în martie 2023, când ar fi cedat controlul firmei Silviei Conicov, sora mamei sale. O altă companie din domeniu, Naticom Farm, a fost deținută până în iunie 2024 de mama ministrului și de Dumitru Conicov, soțul Silviei Conicov. Una dintre firmele menționate în investigație ar avea și în prezent adresa juridică la domiciliul ministrului.
Legea dispozitivelor medicale și laboratorul AMDM rămân în așteptare
Investigația atrage atenția și asupra faptului că înregistrarea dispozitivelor medicale este mai simplă decât autorizarea medicamentelor. Printre motive se numără faptul că AMDM nu dispune de un laborator pentru verificarea acestor produse, deși crearea acestuia este prevăzută de legislație încă din 2014.
Totodată, proiectul unei noi legi privind dispozitivele medicale, transmis Guvernului în 2024, nu a fost încă adoptat.
Președintele Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, Adrian Belîi, a declarat că legea și laboratorul nu reprezintă în prezent priorități, invocând deficitul bugetar și existența altor proiecte legislative mai urgente în domeniul sănătății.
Nici ministrul Alexandru Gasnaș nu consideră oportună, în actualele condiții, crearea unui asemenea laborator, argumentând că acesta ar necesita investiții permanente pe care Republica Moldova nu și le poate permite. În opinia sa, accentul ar trebui pus pe achiziții centralizate mai transparente și pe procurarea unor produse sigure și de calitate.
