Legea „antisărăcie” va adânci prăpastia dintre săraci şi bogaţi

Deşi oficialii se arată optimişti în privinţa impactului social al acestei legi şi spun că aceasta „va permite să facem ordine în domeniul protecţiei sociale”, experţii în politici sociale sunt rezervaţi şi spun că în contextul actual este o lege ineficientă, care ulterior ar putea duce la majorarea discrepanţei între păturile sociale.
 
Potrivit proiectului legii, minimumul de existenţă va fi utilizat ca indicator orientativ la evaluarea generală a nivelului de trai al populaţiei şi implementarea politicilor sociale. De asemenea, minimumul de existenţă va fi utilizat la stabilirea salariului minim şi al pensiei minime de vârstă, a venitului lunar minim garantat al familiei, a indemnizaţiilor şi compensaţiilor.

„Noi conştientizăm necesitatea adoptării acestei legi şi ne dorim ca aceasta să servească drept prim pas spre faptul ca salariile şi pensiile pe viitor să corespundă cu minimumul de existenţă”, declara în plenul Parlamentului ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Valentina Buliga. Deşi legea specifică faptul că minimumul de existenţă reprezintă mărimea valorică a volumului minimal al bunurilor materiale şi serviciilor necesare pentru satisfacerea necesităţilor principale, menţinerea sănătăţii şi susţinerea viabilităţii omului, ministrul a ţinut să sublinieze că medicamentele nu sunt incluse în conceptul de minimum de existenţă.

Solicitată de TIMPUL, Viorica Antonov, expert independent în politici sociale, a menţionat că înainte de a adopta un asemenea mecanism ar trebui să fie revizuit conceptul de minimum de existenţă şi coş de consum, pentru că cel din urmă nu include cheltuielile de întreţinere a casei. „Eu nu aş fi foarte optimistă în privinţa acestei legi atâta timp cât avem atâtea neclarităţi pe segmentul protecţiei păturii vulnerabile a societăţii. Mai întâi de toate, cred că ar trebui să vedem unde cum se va aplica, ce instrumente şi politici de suport va avea”, a subliniat expertul în politici sociale. Potrivit lui, o atare lege ar fi fost binevenită dacă ar fi o reală calculare a indicelui de consum, „dar la noi se calculează haotic”. „Totodată, dacă am include costurile minime pentru întreţinerea unui apartament în coşul de consum jumătate din politicile publice ar trebui revizuite, altfel mergem într-o direcţie greşită”, a remarcat Viorica Antonov.

Deşi legea ar urma să vizeze necesitatea modificării mărimilor salariului minim, a pensiei minime şi a venitului minim garantat al familiei, în contextul actual este imposibil ca acestea să fie raliate la nivelul minimumului de existenţă. „Adoptarea legii nu înseamnă majorarea salariilor, dar aceasta nici nu o să dea voie să revizuim politicile ca să putem mări salariile. Iniţial ar trebui revizuite politicile sociale, metodologia de calculare a indicilor principali incluşi în lege. Eu nu aş vedea eficienţa unei atare legi mai ales când nu avem instrumente foarte bune care să asigure politicile sociale”, a conchis expertul în politici sociale Viorica Antonov.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică în primul trimestru al anului 2012 mărimea medie a minimumului de existenţă a constituit 1455,7 lei pe o persoană.