Expoziția care va dura până la Paști și este organizată cu ocazia aniversării a 60-a a pictorului a fost deschisă în ziua sărbătorii creștine 40 de sfinți, la care a fost invitat și poetul Vasile Căpățână. Expoziția este alcătuită din lucrări de grafică, pictură și schiță pentru pictura bisericească, iar tematica lor o constituie sărbătorile din timpul postului. „Am prezentat mai mult peisajul exterior al mănăstirilor, bisericilor și interiorul lor, ceea ce rar se întâlnește la colegii noștri”, menționează pictorul. Din această categorie, Leonid Popescu a expus și un triptic format din mănăstirile Căpriana, Curchi și Catedrala Mitropolitană „Naşterea Domnului” din Chişinău. În cadrul expoziției mai sunt reprezentate satele Trebujeni și Butuceni.

Leonid Popescu s-a născut în satul Sărătenii Vechi, r-nul Telenești, căruia pictorul îi spune „centrul Moldovei”, căci de la sat sunt „70 km până la Bălți, Chișinău și Soroca și 30 km până la Orhei, Sângerei și Telenești. Dacă era ca pe timpuri, satul Sărătenii Vechi putea să fie centrul Moldovei, fiindcă sunt 200 km până la mare și tot atâția până la munte, la fel cum Ierusalimul este centrul globului”, explică artistul.

Pe schelele bisericilor maramureșene…

Pictorul are o serie de 70 de lucrări grafice realizate în Grecia, o altă serie de 40 de lucrări litografice, pe piatră făcute în Cehia. A expus în Parlamentul României, în Ucraina și Germania și a lucrat mult la zidurile bisericilor din Rusia, Ucraina, România și Moldova. Leonid Popescu creează dezinteresat și practic dăruiește picturile sale care „au fost câteva cumpărate, dar ele rămân mai mult pentru o viață de dincolo de noi”.
Din colecția lui de 16 portrete face parte și cel al lui Adrian Păunescu, realizat pe când poetul era în viață și cel al lui Nicolae Dabija, cu care sunt buni prieteni. „Cu Nicolae ne leagă o prietenie din secolul trecut, prin părintele Serafim Dabija, unchiul scriitorului, care a fost dus în Siberia și apoi trimis ca misionar în Maramureșul ucrainean, acolo unde am locuit aproape 15 ani și unde mai lucrez până în prezent pe schelele bisericilor”, povestește pictorul.

Pionierat neobizantin în Catedrală

Leonid Popescu este unul din zugravii Catedralei Mitropolitane „Naşterea Domnului”. „A fost un concurs la care am participat cu colegul meu Ghenadie Teciuc. Noi am fost printre primii care au lucrat la acești pereți ai Catedralei. A fost un fel de pionierat, căci urma să fie aduși meșteri din Rusia, România sau din Ucraina, fiindcă se zicea că noi nu suntem apți pentru această Catedrală fiind produși ai Uniunii Sovietice care nu au studiat canonul și erminia”, povestește pictorul. Însă Leonid Popescu a învățat foarte multe de la preoții din Carpați, în special de la părintele Serafim și socru-său, preot și el. Faptul că acești doi artiști plastici au zugrăvit Catedrala i-a revoltat pe mulți din colegii lor. „A fost o lovitură pentru ei. Cum am îndrăznit noi să facem o lucrare atât de serioasă, aceasta fiind o pictură neobizantină. Mulți o înțeleg, căci ea este unicat. Noi n-am făcut copie după pictura grecească sau după cea a lui Andrei Rubliov. Totodată, noi n-am ieșit din canonul picturi icoanelor ortodoxe și am adăugat măiestria”, explică el.

Leonid Popescu a fost decorat cu „Ordinul de Onoare” al RM pentru realizările sale în domeniul artelor plastice la 22 martie, ziua deschiderii expoziției din Biblioteca Națională. Acum, pictorul planifică să organizeze în toamna a.c. o altă expoziție cu ocazia aniversării sale, să strângă recoltele și să adune mai mulți critici de artă.