Loretta Handrabura: „Am câștigat un proiect de 5 milioane euro pentru a începe reforma învățământului secundar profesional”

Când va demara reforma școlilor profesionale și ce acțiuni vor fi întreprinse pentru a crea un mediu vocațional atractiv pentru tineri, sunt două dintre subiectele pe care le-am discutat cu Loretta Handrabura, viceministra Educației. Potrivit ei, prin dialogul social, parteneriatele public-private și calitatea înaltă a studiilor vom reuși să formăm o clasă muncitoare competitivă pe piața muncii din R. Moldova și de peste hotare.

 – În contextul reformelor din domeniul educației operate în ultimii ani și a eforturilor depuse întru modernizarea şi racordarea sistemului educațional la standardele europene, care va fi soarta instituţiilor din sistemul profesional/vocaţional?

– Reforma şi pe această treaptă este una iminentă, aşteptată de mediul educaţional, dar și de angajatori. Viziunea asupra acestei reforme ample o avem deja elaborată. Este stipulată în proiectul Codului Educaţiei şi dezvoltată în alte documente strategice şi politici, precum Programul de Activitate a Guvernului RM 2011-2014, SND „Moldova-2020”, prioritatea Studii relevante pentru carieră, Politica publică Învăţământul secundar profesional – competenţe adaptate pentru piaţa muncii, proiectul Strategiei sectoriale de dezvoltare a învăţământului pentru anii 2012-2020, proiectul PPP Reconceptualizarea învăţământului pedagogic, la care muncim acum.

Noile politici sectoriale sunt, aşadar, elaborate și urmează a fi puse în practică. Acestea prevăd inovaţiile dorite şi necesare în sensul reformei de structură a actualului sistem secundar-profesional şi mediu de specialitate, îmbunătăţirea calităţii, inclusiv implicarea partenerilor sociali, învăţarea la locul de muncă şi promovarea parteneriatelor publice-private. Urmează să le discutăm şi cu dna ministră Sandu şi să le revizuim, ajustăm pe cele care sunt în fază de proiect, dacă va fi nevoie.

– Ce acţiuni concrete vizează reforma de structură a sistemului vocaţional/ tehnic?

– Noul sistem, care are drept scop formarea profesională a muncitorilor calificaţi, a maiştrilor, a tehnicienilor şi a altor categorii de specialişti, în conformitate cu cadrul calificărilor şi nivelurile sistemului de învăţământ, se va numi Învăţământul vocaţional/tehnic (VET), și va fi organizat pe două niveluri: învăţământul secundar vocaţional/tehnic, care se va realiza în şcoli şi licee vocaţional/tehnice și va fi destinat absolvenților de gimnaziu, și învăţământul postsecundar vocaţional/tehnic, care se va realiza în şcoli vocaţional/tehnice cu grupe pentru absolvenţii învăţământului liceal şi colegii.

Pentru aceasta avem nevoie de surse financiare şi asistenţă, bani pe care, în sfârșit, i-am obținut. După un an și jumătate de muncă, am câştigat un proiect de asistenţă tehnică cu grant nerambursabil de 5 mln. euro, oferit de Delegaţia Uniunii Europene. Acesta a fost aprobat de curând, în 27 iunie curent, de membrii UE.

Proiectul „Consolidarea managementului (guvernanţei) sectorului de învăţământ vocaţional tehnic” va fi implementat în perioada 2013-2017. Acesta este în conformitate nu doar cu politicile-cheie şi documentele strategice ale Guvernului, dar şi cu cadrul legal care reglementează cooperarea bilaterală dintre UE şi Moldova.

– Ce activităţi şi rezultate veţi avea prin implementarea acestui proiect de asistenţă?
– Prin proiectul de asistenţă, ne propunem să eficientizăm administrarea învăţământului vocaţional/tehnic, şi capacitatea acestuia de a asigura un proces educațional de calitate și relevanţă dintre cererea societății şi a pieţei muncii, atât pentru tineri, cât şi pentru adulţi.
Proiectul țintește patru domenii de referință. Vom începe cu cartografierea reţelei instituţiilor VET şi elaborarea ulterioară a Master Planului de eficientizare a reţelei de instituţii. Acesta va fi utilizat de către Guvern în cadrul programului de suport bugetar pentru sectorul VET, la care lucrăm acum.

Demersul de reformă îl vom conjuga cu alte acţiuni conexe absolut necesare pentru un rezultat pozitiv al implementării. Este vorba de consolidarea cadrului instituţional şi a capacităţii la nivel de management central al Direcţiei VET din cadrul Ministerului Educaţiei, care acum e formată doar din patru consultanţi, şi a Centrului Republican de Dezvoltare a Învăţământului Profesional, unde avem numai trei angajaţi. Crearea structurilor pentru asigurarea dialogului social pentru cele mai importante ramuri ale economiei şi a altor Comitete Sectoriale pe lângă cele patru existente reprezintă alte domenii de intervenţii.

– Nu există, în prezent, un asemenea dialog social cu mediul de afaceri?
– Există, dar trebuie fortificat. În timp ce partenerii din sectorul VET dau dovadă de o înţelegere complexă despre cum ar trebui să fie un sistem modern VET, dialogul social nu face parte din planificarea, implementarea şi îmbunătăţirea cu regularitate a lui. Deşi implicarea agenţilor economici este necesară, primele eforturi şi progrese în această direcţie vor fi întreprinse prin intermediul Comitetelor Sectoriale în cele mai importante sfere economice, dar şi printr-un mecanism de stimulare a mediului de afaceri.

– Ce prevăd celelalte domenii de intervenţie şi rezultate?
– Al doilea domeniu de intervenție al reformei vizează o serie de activităţi care vor avea drept scop sporirea calităţii în VET. Cele mai complexe acțiuni se referă la actualizarea Nomenclatorului şi Clasificatorului de ocupaţii, la elaborarea Cadrului Naţional de Calificări pentru VET, în conformitate cu metodologia stabilită în Cadrul European de Calificări (EQF), la elaborarea politicii calităţii, a standardelor ocupaţionale, educaţionale și a curriculei modulare, instruirea cadrelor didactice pentru asigurarea bunei implementări a noii curricule, dezvoltarea unui mecanism pentru certificarea, validarea şi recunoaşterea calificărilor, dezvoltarea unui sistem de management al performanţei pentru sistemul VET, elaborarea şi implementarea unei metodologii pentru evaluarea externă a competenţelor profesionale a absolvenţilor, nivelurile de calificare, dezvoltarea sistemului de orientare profesională în şcolile şi colegiile VET și altele.

Calitatea în învățământul vocațional/tehnic reprezintă un aspect critic, dar necesar, pentru a depăşi insuficienţa şi caracterul necorespunzător al calificărilor pe piaţa muncii. Din acest considerent avem mult de muncit la acest capitol.

De asemenea, prin domeniul trei de intervenţie, ne vom concentra și asupra asigurării suportului necesar, pentru implementarea viitorului Program de Suport Bugetar pentru VET. Iar cel de-al patrulea domeniu de referință vizează o serie de acțiuni menite să facă cunoscut societății noul sistem VET reformat, și aici mizăm mult pe instituțiile media, inclusiv pe ziarul TIMPUL. Voi sunteți printre primii care vorbiţi despre proiectul de asistență, prin care demarăm în forță reforma.

– Spuneați că va fi actualizat nomenclatorul de meserii și curricula. Care sunt aspectele-cheie pe care se vor baza?

– Nomenclatorul de meserii este actualizat cu regularitate şi adaptat la cerinţele actuale ale pieţei. Și curricula a început să se actualizeze, însă este necesară o colaborare mult mai strânsă la acest capitol între instituţiile ce pregătesc specialişti şi organizaţiile obşteşti, agenţii economici, patronate, care au nevoie de acești specialişti.

Cert este faptul că noile curricule vor fi axate pe formare de competenţe generale şi profesionale. Pe moment, este important să comunicăm că avem elaborate deja două curriculumuri modulare propuse spre implementare din 2013. Unul dintre acestea este la meseria de Lăcătuş instalator tehnică sanitară, iar cel de-al doilea la Bazele antreprenoriatului, care va fi pilotată începând cu 1 septembrie curent.

– Meseriile din domeniile tehnice sunt considerate mai puţin prestigioase, iar majoritatea tinerilor se orientează spre instituţiile superioare de învăţământ, considerând că astfel îşi vor asigura o carieră de succes. Ce face ministerul pentru a schimba mentalitatea şi pentru a atrage tinerii în sistemul educaţional vocaţional?

– Ministerul Educaţiei are misiunea de a oferi studii de calitate şi a pregăti specialişti competitivi. Mentalitatea este o atitudine care se formează nu doar ca rezultat al procesului educaţional, dar şi ca urmare a vieţii economice din societate. Iar pentru a atrage tinerii în sistemul educaţional vocaţional, aceştia trebuie să vadă şi perspectiva angajării la lucru, şi posibilitatea obţinerii unui salariu decent, cu alte cuvinte, capacitatea economiei naţionale de a oferi locuri de muncă bine remunerate. Dar acest lucru nu ţine doar de Ministerul Educaţiei, ci și de Ministerul Economiei, şi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi de alte autorităţi.

Cu toţii înţelegem că, atâta timp cât tinerii vor avea o perspectivă de angajare în muncă mult mai bună după absolvirea studiilor superiore, atâta timp aceste studii vor fi cele mai solicitate. Din momentul în care se va contura o perspectivă mai sporită de angajare după absolvirea învăţământului vocaţional/tehnic, fluxul de solicitanţi pentru astfel de studii va creşte. Aceasta însă nu înseamnă că lucrurile în învăţământul vocaţional/tehnic nu pot fi îmbunătăţite în aşa fel, încât acest sistem să devină mai atractiv. Aici avem în vedere procesul educaţional de calitate, adaptat la cerinţele pieţei, dotări moderne care se regăsesc pe piaţa muncii, condiţii mai bune de studii şi de cazare, ghidare în carieră de pe băncile treptei gimnaziale etc., iar această reformă reprezintă un prim pas în acest sens.

– Va mulțumim pentru interviu!