În interviul de mai jos ea povestește cum anul acesta bugetul ministerului a fost redus cu circa 50 de milioane de lei, implementarea căror proiecte sportive nu mai poate fi amânată, precum și cine este responsabil de construcția stadionului național.

– Dna Handrabura, ați venit în fruntea Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS) după ce, timp de aproape şase ani, ați ocupat funcţia de viceministru al Educaţiei. Domeniile se intersectează pe alocuri, dar în general sunt totuși diferite, mă refer la componenta sportivă. Cum ați acceptat această funcție?

– Experiența acumulată în cei peste 5 ani la educație mă ajută enorm pe dimensiunea managementului resurselor umane, a celui financiar, pe elaborari de politici și strategii, chiar dacă sectorul tineretului și sportului au, desigur, și specificul lor. Am acceptat conștientă de faptul că nu am diagnosticul complet al sectorului sport. Sunt însă profesioniștii din domeniu care cunosc unde trebuie intervenit și cu care mă consult. Urmare a discuțiilor pe care le-am avut, am înțeles că este posibil și trebuie întreprinse unele reforme cît de curînd și în ceea ce privește modernizarea școlilor sportive, a infrastructurii sportive, și pe mecanismul de finanțare al federațiilor, și pe acumularea veniturilor pentru domeniul sportiv din accizele pe vicii, jocuri de noroc etc. E nevoie de voință, timp și, în special, de o echipă sudată de profesioniști la minister.

– Recent ați avut o întrevedere cu Gabriela Szabo, omologul dumneavoastră român. Atunci ați menționat că R. Moldova ar trebui să investească în infrastructură pentru sportivi. Ce resurse alocă statul pentru a realiza acest obiectiv?

– Moldova trebuie să investească și să găsească investitori pentru consolidarea infrastructurii sportive naționale. În cadrul întrevederilor pe care le-am avut cu multipla campioană, doamna ex-ministră deja Gabriela Szabo, am discutat ce putem face împreună pentru a dezvolta și moderniza infrastructura din țara noastră. În planul de acțiuni și priorități, realizat la începutul mandatului, situația infrastructurii a fost plasată cu semn de urgență. Împreună cu echipa MTS am aplicat pentru un plan care să aducă pentru o primă etapă comoditate pentru trei centre strategice, unde ne dorim să construim trei centre sportive multi-funcționale, care ar garanta accesul tuturor raioanelor, ca în etapa a doua să vorbim despre centre sportive raionale. Pentru Chișinău am optat pentru un Palat al sporturilor nautice. Implicarea și dorința actorilor principali ai statului este garanția că aceste planuri să fie realizate. Antrenorii, sportivii și fanii sportului trebuie să înțeleagă că Ministerul Tineretului și Sportului nu poate realiza și construi infrastructură sportivă fără susținerea altor instituții ale statului și ale investitorilor locali și externi.

„Statul trebuie să investească mai mult în sport”

– Tot în cadrul acelei întâlniri ați spus că „statul ar trebui să investească în antrenorii și sportivii de performanță”. Asta însemnă că acest lucru nu se face în prezent. Cum antrenorii și sportivii buni din țara noastră sunt totuși motivați să ne reprezinte pe arenele internaționale?

– Statul trebuie să investească mai mult în sport, implicit în antrenori și sportivii de performanță. Acest sector al societății ar trebui să fie unul strategic pentru Republica Moldova. Alte state au pus sportul pe prima pagină, iar acum culeg roadele performanțelor, fiindu-le garantată cartea de vizită onorabilă. Țara noastră are o tradiție frumoasă în sport, care trebuie continuată. Sportivii noștri fac și acum minuni, nu mă feresc să utilizez acest termen, obținând medalii la competiții importante, fără a avea condițiile necesare. Motivația pentru performanță vine din interior, doar așa se poate explica perseverența sportivilor care lucrează zilnic pentru a reprezenta Moldova.

– Sportivii noștri se antrenează în niște condiții mizerabile, dar statul așteaptă de la ei rezultate și medalii. Unii chiar le obțin… Acești oameni merită recunoștință, însă în ce mod îi „mulțumește” statul, după ce ei urcă pe podium la diverse competiții?

– Ministerul de resort pune la dispoziția federațiilor sportive finanțare pentru acțiuni sportive și deplasări la competițiile internaționale, aceasta fiind tot o recunoștință din partea statului, asigurându-le astfel participarea și posibilitatea de a intra în posesia medialiilor. Sportivii moldoveni care au obținut medalii au fost recompensați cu burse din partea Ministerului Tineretului și Sportului. Astfel de premii și burse din partea statului, prin intermediului Ministerului, Comitetului Național Olimpic și Sportiv, Federațiilor naționale și partenerilor, au primit medaliații de la Jocurile Olimpice, Jocurile Europene de la Baku și de la alte categorii de competiții.

„Nu ne putem opune plecărilor sportivilor”

– În ultimul timp câțiva sportivi foarte buni din R. Moldova au decis să reprezinte la competiții alte state. Este vorba despre halterofilii Cristina Iovu şi Iuri Dudoglo sau judocanii: Sergiu Toma şi Ivan Remarenco.Ce face MTS ca să-i convingă pe restul sportivilor să rămână acasă?

– Ministerul Tineretului și Sportului încurajează sportivii moldoveni să creadă în șansa lor prin reprezentarea patriei oferindu-le burse de recunoaștere a performanțelor. Nu ne putem opune plecărilor sportivilor, putem doar să muncim pentru a le oferi condiții decente acasă. Devotamentul statului față de sport, schimbarea tuturor factorilor implicați în dezvoltarea condițiilor de practicare a sportului, ar putea constitui și o reală convingere a sportivilor să nu-și părăsească țara.

– Spre exemplu tenismenul Radu Albot a intrat în acest an în topul primilor 100 de jucători din lume, atât la simplu cât și la dublu. De ce beneficii a avut parte acest sportiv?

– Ne bucurăm și ne mândrim cu performanțele lui Radu Albot și îl susținem mai departe pentru a reuși să ne reprezinte la Jocurile Olimpice de la Rio. În anul 2015, ministerul a alocat în cuantum 60 de mii de lei pentru suportul sportivului nostru, iar federația de profil a adus un aport suplimentar, tehnic, logistic și financiar. În proces de lucru se află solicitarea Federației de Tenis cu privire la delegarea în or. Sao Paulo, Brazilia, suma solicitată fiind de 174 de mii lei.

Loretta Handrabura, ministrul în exercițiu al Tineretului și Sportului 

– În septembrie ați declarat că „în sate nu sunt destule terenuri de fotbal sau școli sportive, însă există destule baruri și discoteci”. În aceste condiții nu este de mirare că tinerii aleg să-și bea mințile în defavoarea frecventării unor secții sportive, care practic nu există! Ce alternative au acești tineri?

– Am făcut această remarcă în contextul că atât în zona urbană, cât și în cea rurală, avem tot mai multe restaurante și cazinouri, în timp ce la capitolul infrastructură sportivă nu ne putem lăuda cu prea multe reușite. Alternative nu există, trebuie să construim baze sportive cât mai urgent. Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Educației, Autoritățile Publice Locale, Federațiile sportive și agenții economici trebuie să găsească un numitor comun în crearea condițiilor sportive la toate nivelele în baza unor parteneriate solide.

„Stadionul Republican nu aparținea ministerului”

– Bugetul Ministerului Tineretului și Sportului este acum de 3 ori mai mare decât a fost la predecesorii dumneavoastră. Acesta fiind de circa 168 milioane lei. Pentru ce proiecte concrete au fost sau sunt repartizați banii?

– Suma a fost majorată preponderent pentru sport -140 mln – și alocată abia pe la sfîrșitul lunii mai, dacă vă amintiți, iar între timp rectificată și reduse vreo 50 mln. Nu am vazut anumite proiecte și nici o replanificare a acțiunilor sportive pentru a o valorifica eficient. Trebuie să precizez că cheltuielile pentru sport vin în sprijinul federațiilor care participă la campionate mondiale, europene, turnee pentru a acumula cote de calificare la Rio, dar și pentru cantonamente și competiții naționale prevăzute în calendarul evenimentelor sportive pentru 2015.

– Pentru întreținerea Liceului Internat Republican cu Profil Sportiv (LIRPS) din Chișinău se cheltuiesc anual sume enorme de bani din bugetul de stat. Cunosc situația de acolo și pot spune că doar un mic procent dintre elevi obțin rezultate. În acest context, se merită oare întreținerea unui astfel de „proiect”?

– Cert este că investițiile pentru orice instituție trebuie să se convertească în condiții adecvate pentru elevi, corp profesoral și, respectiv, în performanțe pe măsură. Din cîte cunosc cca 170 de elevi din cei peste 500 fac parte din loturile naționale. Discipolii liceului confirmă prin rezultatele de la competițiile de anvergură (de la 13 pînă la 20 de medalii la Campionatele Europene și Mondiale de juniori anual) că merită întreținerea unui astfel de liceu. Este o instituție sportivă națională strategică de formare a viitorilor campioni. Să ne amintim că Juravschi și Dobrovolschi aici s-au format. Continui să cred că instituțiile sportive trebuie să se regăsească în subordinea MTS și am în vedere atât de școlile și liceele, cât și Universitatea de Educație Fizică și Sport.

– Toți miniștrii care au fost anterior, inclusiv și dumneavoastră acum, ați vorbit despre Stadionul Republican. Știu că acest subiect depășește misiunea ministerului pe care îl reprezentați. În acest caz cine este totuși responsabil de construcția acestei arene?

– Stadionul Republican a fost distrus cu intenții bune ori mai puțin bune. Acesta este punctul de plecare al situației. Când se vorbește despre acest stadion, cu toții arată cu degetul spre noi. Societatea trebuie să știe că Stadionul Republican nu aparținea ministerului de resort și că nu MTS trebuie să construiască un Stadion Național. Noi avem responsabilitatea de a acorda asistență tehnică, concepte și consultanță în baza examinării altor edificii construite de colegii noștri din alte state, dar nicidecum să construim. Cunosc că grupul tehnic de lucru au deliberat asupra terenului mai potrivit, iar noi ne-am angajat să îi consultăm pe omologii din țările vecine care au construit în ultimii ani stadioane moderne unde se desfășoară competiții internaționale de mare anvergură.

– R. Moldova este într-o criză politică profundă. Guvernul de acum este provizoriu, respectiv legi importante nu pot fi votate. Cum rămâne cu planul de acțiuni pe care l-ați prezentat când ați fost numită în această funcție?

– Planul de acțiuni pe care l-am făcut public la preluarea mandatului deține în mare parte puncte care necesită îndeplinirea lor imediată, pentru a nu ne bloca din nou cu proiectele noastre. Restanțele din 2014-2015 pe Planul de Acțiuni privind implementarea Acordului de Asociere RM-UE le-am recuperat practic în acest timp scurt. Investițiile în infrastructură nu mai pot întîrzia la nesfîrșit, aprobarea Strategiei de dezvoltare a culturii fizice și sportului este la fel de importantă. Mă bucur că am reușit să dotăm școlilor sportive cu tehnică digitală, iar de la guvernul român am obținut 30 de microbuze pentru instituțiile sportive din subordinea MTS și federațiile naționale cu cele mai bune rezultate.

„Sportul este considerat de unii apanajul bărbaților”

– Până în prezent la conducerea Ministerului Tineretului şi Sportului au fost doar bărbați. Cum vi se pare această „selecție”?

– Este una făcută tot de bărbați. E simplu de înțeles. Sportul, ca și politica, mai este considerat de unii apanajul bărbaților.

– În cadrul unei conferințe de presă, ați anunțat că ați contactat 4 miniștri ai MTS din 2009-încoace. Despre ce ați discutat?

– Le-am solicitat tuturor să avem întrevederi de lucru. Am avut două discuții foarte bune și utile pentru mine. Pe lîngă faptul că voiam să tatonez unele idei pe care le aveam, desigur am ținut să aud și de la ei ce ar trebui să continui, să modific din ceea ce au început dînșii și nu au reușit să finalizeze, să contracarez. Nu am reușit, cu regret, să mă văd cu doi dintre ex-miniștri.

– De curând îi aveți drept consilieri pe câțiva tineri foarte activi în domeniul tineretului. De ce i-ați preferat pe ei în defavoarea unor „veterani” din această sferă, care cu siguranță au și o experiență mai bogată? Cât de mult țineți cont de sfaturile consilierilor tineri?

– Mă consult permanent cu ei atunci cînd decidem pe un subiect sau altul, cînd definitivăm documente, deoarece dețin o bună expertiză și au idei originale. Îmbin reușit propunerile lor cu cele ale „veteranilor” din domeniu, pe care îi consult și nu văd decît un cîștig, o valoare adăugată pentru ambele sectoare prin această abordare.