O aluzie clară în acest sens a fost făcută de însuși autorul proiectului, ministrul Veaceslav Negruța. Simpla diferență dintre defalcările făcute la bugetul de stat de către cei doi agenți economici în 2012, când contribuțiile LM au fost de 24 de ori mai mari decât cele ale LNM, ne arată că „afacerea” va aduce serioase prejudicii statului. Din această diferență, de exemplu, guvernul ar putea achita cel puțin 7000 de pensii.

Cele 7,3 mln. lei, pe care „Loteria Moldovei” le-a transferat în anul trecut în haznaua publică nu reprezintă o excepție de succes pentru întreprindere. Doar în ultimii șase ani, aceasta a suplinit bugetul de stat cu circa 62 mln. lei. Cu toate acestea, în scurt timp, LM poate să dispară de pe piață. În loc să fie sprijinită de stat, societatea este supusă unei discriminări impozitare de proporții. De ce se întâmplă așa ceva într-o țară săracă? Anume răspunsul la această întrebare rămâne a fi o enigmă. Responsabilii de la Ministerul Finanțelor fug de explicații…

Investițiile „Loteriei Moldovei” se ridică la 10 mln. USD

„Loteria Moldovei” a fost una din cele mai solide investiții străine în primii ani de independență a RM. Fondată în 1992 de câteva firme elene și moldovenești, întreprinderea a creat la acea vreme 200 de locuri de muncă, iar investiția primară a constituit cinci milioane USD. În cei 20 de activitate, și-a majorat investițiile până la 10 mln. USD, figurând din anul 2006 printre marii contribuabili.
Principalul asociat al societății este cunoscuta companie grecească „Intralot”, care în prezent deține întâietatea pe piața mondială a producerii tehnologiilor și programelor pentru loterii și jocuri de noroc. Compania are implementate 60 de proiecte în 50 de țări de pe toate continentele lumii, inclusiv 12 proiecte – în SUA. „Folosim și în Moldova echipamentul „Intralot”, care asigură deplina corectitudine și transparență a jocurilor, spre deosebire de alți agenți economici de pe aceeași piață. Nu ne eschivăm de la achitarea impozitelor și plătim sume importante la bugetul de stat al RM. Asemenea condiții ar trebui să bucure autoritățile moldovene, dar lucrurile nu stau chiar așa…”, afirmă directorul general al LM, Panagiotis Giannakopoulos.

Taxele la licența pentru loterie și pariuri s-au dublat

Potrivit lui Giannakopoulos, primul impediment din partea statului în activitatea LM a venit în 2011, când taxele la licența pentru loterie și pariuri au fost majorate de două ori – de la 14% la 28% din costul total al biletelor. Ținta respectivelor modificări nu putea fi alt agent economic decât LM, care era pe atunci singurul operator pe piața loteriei din țara noastră. Cifra este exagerată, în comparație cu situația din statele europene, unde cele mai scumpe licențe în această ramură sunt în Bulgaria și constituie 15% din costul biletelor. Astfel, dacă în cadrul oricărei loterii, 50% din venit reprezintă fondul de câștiguri, iar LM este obligată să mai achite statului cele 28%, plus impozitele, plus cheltuielile de organizare, rezultă că societatea moldo-greacă este pur si simplu pusă în pragul lichidării…

Acesta a fost doar începutul, iar cronologia evenimentelor care au urmat ne demonstrează că a fost vorba despre startul unei operațiuni bine regizate la nivel de stat. În scurt timp după majorarea taxelor pentru licență, la 24 mai 2011, la inițiativa ministrului Finanțelor, Veaceslav Negruța, guvernul a creat SA „Loteria Națională a Moldovei”. Spre deosebire de LM, care conlucrează cu experimentata companie „Interlot”, noua structură şi-a ales ca partener firma canadiană „Amaya”, care activează doar în cinci ţări: Uganda, Kenya, Republica Dominicană, Armenia şi Muntenegru. Mai mult, canadienii, care organizează în RM doar loterii prin SMS, au fost aleși ca parteneri ai LMN în mod arbitrar, fără nicio licitaţie. E adevărat că directorul LNM, Ion Antohi, afirmă contrariul, însă nu poate aduce argumente în acest sens. El ne-a spus doar că „s-au purtat unele discuţii”, eschivându-se apoi să vorbească despre licitație…

LNM e scutită de licență, Negruța anunță lichidarea LM

Conform Legii cu privire la jocurile de noroc, adoptată încă în 1999, desfășurarea loteriilor naționale constituie monopolul statului. Timp de 12 ani, prevederea respectivă a fost trecută cu vederea în privința LM, deși în unele state europene, cum ar fi Anglia sau Grecia, monopolul în domeniul loteriei este deținut de unele structuri private. „Loteriei Naţionale a Moldovei”, însă, i-a fost încredințat imediat monopolul, după care „Loteria Moldovei” a primit un modest statut de loterie regională, fapt care i-a limitat activitatea doar pe teritoriul la trei autorități ale administrației locale. Cireașa de pe tort a fost pusă la finele lui 2011, când, printr-o modificare la Legea despre licențiere, LNM a fost scutită de a activa în bază de licență. Odată încheiată această operațiune, deja în 2012, ministrul Negruţa declara că LNM, deţinând monopolul, „va contribui în mod evident la lichidarea loteriilor regionale”.
Pentru că avem o sigură loterie regională, declarația ministrului descoperă intențiile evidente ale guvernului de a elimina de pe piață un investitor extrem de util statului nostru. „La ce bun acest joc, chiar nu pot pricepe. Cum poate un stat care susţine economia privată să promoveze o atitudine atât de discriminatorie, favorizând o companie fără nicio experiență și care nu aduce venituri?”, se întreabă surprins Panagiotis Giannakopoulos.

„O decizie economică extrem de nejudicioasă”

De cealaltă parte, Ion Antohi spune că LNM este favorizată pentru că deține monopolul în stat. „Legea prevede că LNM constituie monopolul statului şi statul decide singur cui să o dea”, precizează Antohi. El susține că societatea pe care o conduce achită puţini bani în buget, fiindcă se află la început de cale și se arătă convins că, în următorii ani, contribuţiile la buget vor creşte. Mai mult, directorul LNM afirmă că ministrul Negruţa nu putea să declare ceea ce a declarat, de fapt, despre excluderea de pe piață a „Loteriei Moldovei”. Deşi loteriile de stat sunt organizate încă din sec. al XVI-lea, de la regele Franţei, Francisc I, pentru acordarea ajutoarelor sociale, Antohi ne spune că nu are încă bani suficienți pentru acestea.
Astfel, dacă „Amaya” nu are niciun profit semnificativ de la LNM, dacă haznaua publică are doar de pierdut din acest monopol, căruia nu-i ajung bani nici pentru ajutoarele sociale, cine are de câștigat din afacerea respectivă? Nici experţii în economie nu-şi pot explica situația. Potrivit lui Valeriu Prohniţchi, directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, în acest caz în mod sigur nu este vorba despre o activitate economică rațională. „Avem de-a face cu o decizie economică extrem de nejudicioasă şi lipsită de logică din partea Finanţelor. Nu e vorba atât de concurența neloială, cât de previzibilitatea și drepturile oamenilor la inițiativă privată. Monopolul este instituit în situațiile în care unele genuri de activitate prezintă riscuri enorme pentru sănătatea populației sau pentru securitate, însă loteria pare un gen de activitate destul de nevinovat. Mai mult, faptul că statul deține monopolul la anumite genuri de activitate nu înseamnă că acestea nu pot fi realizate cu brio și de unele întreprinderi private, în numele statului. Dacă precedentul jucător pe piață a activat atâta timp profitabil, plătind și impozite importante, trebuia să existe argumente foarte serioase pentru a-l elimina de pe piață. De asemenea, dacă LNM nu generează profit, nici încasări la buget, e greu de înțeles pentru ce statul a instituit monopolul la acest gen de activitate”, consideră Prohniţchi. În opinia lui, soluţia în această situaţie ar fi eliminarea monopolului statului, ci nu al unui investitor foarte important.

„Avem de-a face cu o situaţie anticoncurențială”

La rândul său, Alexandru Fală, expert IDIS „Viitorul”, este de părere că monopolul în acest domeniu poate fi păstrat, însă toţi operatorii de pe piaţă ar trebui să plătească licenţa. „Nici nu se discută că avem de-a face cu o situaţie anticoncurențială, pentru că activitatea pe piață, indiferent dacă ocupi sau nu o poziție dominantă, presupune respectarea aceloraşi reguli de joc. În caz contrar, este clar că se formează o practică care defavorizează celelalte companii. Cu atât mai mult, cu cât sectorul loteriilor nu este unul care presupune existența unei singuri companii, cum ar fi în cazul distribuției gazelor sau a energiei electrice”, susţine Fală.
Nici Valentin Guznac, directorul Camerei de Licenţiere, nu este de acord cu decizia autorităților de a favoriza LNM, scutind-o de achitarea taxelor pentru licență. „Nu cred că este o situaţie corectă când acest agent economic, care nu contribuie la acumularea banilor în bugetul de stat, este eliberat și de obligațiunea de a obține licența de activitate, în timp ce toți ceilalți agenți economici își aduc contribuția prin plata taxelor prevăzute de lege. În felul acesta, nu cred nici că activitatea acestui agent economic este în interesul statului”, a precizat Guznac.

„Așa e procedura…”

Am încercat să aflăm de la Ministerul Finanţelor care este interesul statului de a se sărăci cu propriile mâini. N-am găsit deocamdată nicio explicație. Ministru Negruţa şi viceministrul Victor Barbăneagră nu ne-au răspuns la telefon. Veronica Ursu, şefa Direcţiei monitoring și analiză financiară a ministerului, auzind doar despre „Loteria Moldovei”, ne-a sugerat îndată să ne adresăm serviciului de presă. I-am spus că respectivul serviciu dă  răspunsuri evazive la unele întrebări mai delicate și am insistat să ne răspundă ea. Ursu a ținut-o una și bună: „Așa e procedura. Ei o să vă dea toată informația”. Amintim că acum un an, când TIMPUL s-a interesat de la același minister despre rezultatele licitației privind procurarea carnetelor de pașapoarte cu cip integrat, la care a fost desemnată câștigătoare cea mai proastă oferă, am așteptat răspunsul de la serviciul de presă vreo două luni. Dar nici atunci nu am primit informația solicitată, ci niște date neimportante și superficiale.
Si de data aceasta, serviciul de presă al Finanțelor ne-a rugat să le trimitem întrebarea în scris. Nefiind o întrebare complicată, i-am rugat să ne răspundă pe scurt în aceeaşi zi. Au trecut trei zile și încă nu am primit un răspuns. 

Loteriile au ajuns în atenția Curții Constituționale

Nici cei de la Consiliul Concurenţei nu s-au arătat prea bucuroși de întrebările noastre. Rodica Tomașenco, reprezentanta instituţiei, ne-a spus doar că nu poate comenta situaţia, deoarece „Loteria Națională a Moldovei” activează conform legii, care îi asigură monopolul şi o scuteşte de a achita taxa pentru licenţă.
În schimb, astăzi, Curtea Constituțională va pune în dezbatere sesizarea deputatului Sergiu Sârbu cu privire la modificările în Legea despre licențiere din 23 noiembrie 2011, prin care LNM a fost scutită de obligația de a plăti licența. Deputatul consideră că, favorizând astfel un agent economic, statul încalcă nu doar Legea despre protecția concurenței și cea cu privire la licențiere, dar și Constituția RM, și Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În sesizarea sa către Înalta Curte, Sârbu dă exemplul întreprinderilor care exercită monopolul statului în alte domenii, dar care nu sunt exceptate de la achitarea taxei de licențiere. Singurele excepții în acest sens, conform legii, sunt aplicate doar în privința autorităților publice, pe când „Loteria Națională a Moldovei” nu se poate încadra nicicum în această categorie.

P.S. Acest  material a fost publicat în ziarul TIMPUL de vineri, 19 aprilie 2013. Joi, însă, la ora 20.21, când ziarul se afla deja la tipografie, serviciul de presă a Ministerului Finanţelor ne-a trimis răspunsul la întrebările noastre. Vom reveni.