Numele ei, Morgenstern, înseamnă în germană „Luceafărul de dimineaţă”, nume dat Fecioarei Maria, personajul pe care l-a jucat în filmul „Patimile lui Hristos”. Regizorul Mel Gibson, un devotat romano-catolic, pare să fi luat în considerare, printre altele, acest detaliu ca fiind semnificativ pentru alegerea ei în acest rol. Actrița din România nu a refuzat niciun autograf sau o fotografie cu fanii de la Chișinău, chiar dacă era seara târziu și era obosită. Maia Morgenstern a acordat un interviu pentru ziarul TIMPUL, în care ne-a dezvăluit când vom putea urmări spectacole ale Teatrului Evreiesc și la Chișinău.
– Cum ați regăsit Chișinăul după atâția ani?
– Sunt bucuroasă că am ajuns aici și sunt foarte emoționată. A fost o întâlnire de suflet, așa cum m-am așteptat. De această urbe mă leagă amintiri foarte intense. Aici mi-am petrecut vacanțele copilăriei mele. Mi-am făcut prieteni, care mi-au devenit parteneri de joacă. Peste ani, când am revenit în aceste locuri, am găsit un alt oraș. Am iubit și iubesc acest loc și mereu voi reveni cu mare drag.
– Teatrul v-a ales sau dvs. sau ați fost cea care l-a ales?
– Eu am ales teatrul. Tata m-a înțeles și s-a priceput foarte bine să mă îndrume pe calea mea. A văzut exact ceea ce îmi doresc, scena.
– Din 2012 sunteți și manager al Teatrului Evreiesc de Stat de la București. Cum vă simțiți în poziția de director?
– E mai bine să joc! Să fii director este inconfortabil, greu. Înțeleg, pe de o parte, ca manager ești nevoit și iei măsuri, uneori, nu foarte populare. Pe de altă parte, mă aflu de toate părțile ale baricadei și înțeleg: actorii nu pot trăi numai din salariul din teatru. Ca să conduci un teatru, mai ales unul care are mai multe activități în derulare, este greu. Eu sunt drama eroului romantic între datorie și pasiune.
– Teatrul Evreiesc de stat de la București joacă un rol important în viața teatrală din România. Povestiți-ne mai multe despre cele întâmplate recent.
– Teatrul Evreiesc de Stat a organizat în perioada 20-27 noiembrie 2016, Festivalul Internațional de Teatru Idiș, cu ocazia aniversării a 140 de ani de la înființarea primului teatru profesionist de limbă idiș din lume în România, la Iași, în anul 1876, de către scriitorul și artistul Avram Goldfaden.
În cadrul Festivalului International de Teatru Idiș au fost prezente trupe de teatru profesioniste de limbă idiș, din întreaga lume, formații și interpreți de muzică klezmer de renume mondial, menite să aducă în atenția publicului cultura idiș, sub toate aspectele sale. Îmi face mare plăcere să vorbesc despre acest teatru, după o săptămână de festival și evenimente conexe cu acesta. Nu voi obosi și nu am să ratez ocazia să mulțumesc în primul rând factorilor care au făcut posibil existența acestui festival.
– Cine este publicul care vizitează teatrul evreiesc din București?
– Vine absolut oricine. Este loc pentru toată lumea. Nu vin să ne vadă doar cei din minoritate. Așa cum actorii, cei care lucrează la teatru, echipa tehnică și administrativă nu sunt neapărat din comunitatea evreiască. Sunt actori care își doresc să împărtășească din istoria minorității evreiești. Toate spectacolele vorbesc despre realitatea evreilor, iar oamenii vor să le cunoască. Astfel, istoriile oamenilor, păcatele, neajunsurile, dar și bucuriile sunt regăsite pe scena noastră. Poate că asta și apropie: dragostea față de oameni. Dar asta nu înseamnă că nu avem scăpări. Spectacolele sunt cu umor, așa cum sunt cele ale lui Caragiale.
– Spuneți-ne mai multe despre spectacolele sociale care vor fi susținute și de Teatrul Evreiesc.
– Acesta este un program de proiecte ce o să înceapă la începutul anului viitor. Unul dintre ele este și spectacolul cu vârstnicii, cu seniorii noștri. Teatrul evreu va fi gazda acestui spectacol. Îi vom onora pe bunicii noștri și suntem fericiți. Programul va cerceta și va vorbi despre temele sociale, despre ce îi frământă pe ei, iar asta este foarte important pentru întreaga societate. Este nevoie să ne auzim unii pe alții.
– Din 2010 sunteți ambasador a Alianței Civilizațiilor din România – destinată mobilizării unei acțiuni politice la nivel mondial, pentru promovarea înțelegerii și reconcilierii, pentru combaterea prejudecăților și faliilor dintre culturi și religii. Cum ar trebui oamenii să perceapă pe cel străin de lângă sine?
– Este o chestiune de cunoaștere. Lucrurile trebuie cunoscute, asumate și ameliorate. Până nu cunoaștem, avem spaima de celălalt. Pas cu pas, nu prin discursuri și nu cu pumnul în masă, sau a-l certa pe celălalt, pe străin, pentru că îi este teamă. Sunt spaime, sunt fobii, și atunci este o formă de cunoaștere, de înțelegere, de dialog, de comunicare se face mai ales prin artă.
– Pe scena teatrului gazdă, Sandu Grecu a invitat Teatrul Evreiesc să vină la Chișinău. Când publicul de la noi va putea să vadă spectacolele Teatrului Evreiesc?
– Suntem foarte onorați de invitație și ne dorim foarte mult să venim cu toată trupa la Chișinău. Suntem gata să venim cu spectacolele muzicale, de dragoste, cu două personaje, cu comedii, tragedii. Însă, mai multe detalii le vom comunica în curând. Așteptăm cu nerăbdare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
