Lucian Boia: „Dacă în locul lui Iliescu l-am fi avut pe Regele Mihai, ar fi fost mai bine pentru România”

În 1989, monarhia ar fi fost o soluţie mai bună decât Ion Iliescu, consideră istoricul Lucian Boia, care vorbeşte într-un interviu acordat gândul despre politica externă a României, pe care o cataloghează ca fiind "modestă", despre complexele românilor şi mitul neamţului, care a revenit în ultima vreme.  

Spuneţi că românii sunt dezorganizaţi. În cazul unui conflict mondial, este mai important să fii organizat sau să ai un proiect de ţară?

Eu cred că e mai bine să fii organizat decât dezorganizat, să ştii ce vrei pe lumea asta decât să nu ştii, decât să-şi urmărească fiecare politician micile lui interese. Despre asta e vorba: mai mult simţ civic, mai multă organizare. De aici şi mitologia germană care s-a dezvoltat la noi în ultima perioadă: revenirea la Carol I, Klaus Iohannis care ar fi o soluţie pentru simplul fapt că este neamţ. Deci dezorganizarea românească faţă în faţă cu disciplina germană.

E posibilă reîntoarcerea României la moharhie? La disciplina germană?

Eu cred că nu. Dar nici aici nu ştim ce se va întâmpla. Nu ştiu cât de bine ar mai face României. Cred că ar fi făcut bine la începutul anilor ’90. Deci atunci am ratat şansa. Dacă în locul lui Iliescu l-am fi avut pe Regele Mihai ar fi fost mai bine pentru România. Dar n-a fost să fie. Erau foarte puţini români care şi-ar fi dorit această soluţie. Şi în continuare cred că sunt mai mulţi români care îl regretă pe Ceauşescu decât românii care vor restaurarea monarhiei.

Cum apreciaţi reacţia Romaniei faţă de situaţia din Ucraina?

Nu numai faţă de Ucraina. Cred că România are o politică externă destul de modestă. Dacă ne comparăm cu Polonia, de pildă, care e foarte activă şi în Uniunea Europeană. Polonezii mereu îşi pun amprenta, îşi pun personalitatea lor în politica externă. Noi avem nişte complexe şi faţă de Occident, suntem cam complexaţi în mai multe privinţe, nu numai în materie de politică externă. Ar trebui mai multă îndrăzneală. Dar asta ţine şi de calitatea oamenilor politici, dar şi de un conducător pe care să-l ai şi care să imprime personalitate.

Ar trebui să-i educăm pe copii altfel?

Cred că ar trebui să fim mai mândri că suntem români, dar nu în sens declarativ şi naţionalist, să înfrumuseţăm trecutul fără rost. Ce are românul şi nu-mi place sunt complexele de inferioritate, care se explică şi ele prin istorie. Au fost nişte ţărişoare în situaţia care au fost. Suntem invers faţă de polonezi care au compelxe de superioritate, fiindcă au fost cândva o mare putere.

Ministrul de Externe al Poloniei spune că Rusia a trimis către Varşovia şi Budapesta, dar şi către Bucuresti, o scrisoare prin care propune un plan de împărţire a Ucrainei. Are România cum să participe la un astfel de plan, chiar şi teoretic?

Sunt convins că nu se va ajunge aici. Şi nici Polonia nu va participa. Sigur că sunt teritorii care acum sunt în Ucraina şi care au aparţinut înainte Poloniei şi României ( Nordul Bucovinei şi bucăţi din fosta Basarabie). Sunt convins că România nu se va preta aşa ceva, cred că nici nu se pune problema, sunt manipulări ale extremiştilor ruşi.

Au legătură complexele românilor despre care vorbeaţi şi nostalgia după comunism cu modul de predare a istoriei în şcoli?

Oamenii care regretă sunt nemulţumiţi de viaţa lor. Sigur că şcoala ar putea să facă mai mult, să înveţi mai multă istorie, elevii să înveţe mai mult despre comunism. Dar problema principală este nivelul de trai şi capacitatea României de a oferi oamenilor satisfacţiile dorite. De asta mulţi pleacă din ţară. Nu poţi să spui că pleacă din ţară pentru că nu fac o educaţie istorică. Cauza principală este nemulţumirea oamenilor. Românii trăiesc în destulă sărăcie. Soluţia e să facem ceva cu România de azi.

Spuneaţi în cartea dumneavostră că dacă Germania nu era pedepsită aşa de aspru la finalul Primul Război Mondial, nu ar fi apărut nazismul, şi nici comunismul.

Nu ştim cum ar fi fost istoria. Dar Germania a cunoscut o imensă frustrare după Primul Război Mondial, a pierdut războiul în condiţii foarte grele, s-a dezorganizat complet şi sigur că in felul ăsta s-a ridicat nazismul. Fără rezultatele Primului Război Mondial, nu ar fi existat nazismul, şi nici Hitler nu ar fi apărut. Comunismul, de asemenea, s-a instalat în Rusia în 1917 în condiţii grele, aşa încât a izbunit Revoluţia Bolşevică. Sunt ipoteze, putem construi scenarii, dar în acelaşi timp istoria e una singură. Am afirmat în cartea mea că e sigur că, fără Primul Război Mondial şi consecinţele lui pentru Germania, n-am fi avut nazismul. Şi e posibil să nu fi avut nici comunismul.

În contextul actual, le e teamă ţărilor occidentale de Rusia, le e teamă să nu-l supere pe Putin?

Încă o dată, asta e atitudinea democraţiilor. Statele democratice sunt mai slabe într-o primă fază de conflict decât statele totalitare, sau, mă rog, Rusia nu mai e un stat totalitar, e autoritar, care sigur că faţă de conducătorul respectiv acţionează mai promt. Pe când un stat democratic are o acţiune mai complicată şi mai moderată. Aşa s-a întâmplat şi în Primul Război Mondial. Sunt acuzaţi cei care au tot cedat în faţa lui Hiltler şi acum se cedează în faţa lui Putin. Nu vreau acum să-l compar pe Putin cu Hiltler, dar situaţiile pot să fie comparabile până la un punct, dar dincolo de punctul ăsta să nu cădem în extreme. Istoria e mereu alta.

E vorba de o atitudine democratică sau e vorba de „useful idiots”, acei idioţi utili, în spatele cărora se ascund nişte interese economice pe care unii oameni le au în Rusia?

Sigur, sunt interese economice, iar în cazul Germaniei se văd cel mai bine. Dar sunt interese economice de tot felul. Cu China nu sunt mari interese economice? Nu vedeţi că problema drepturilor omului nu mai interesează pe nimeni în China? Sigur că interesele economice sunt mari.

Până unde se poate ajunge?

Nu ştiu. Istoricii cunosc trecutul, viitorul n-am de unde să-l ştiu? Ce ştim este că ţările democratice sunt mai greoaie, sunt mai puţin dispuse să intre în conflicte majore. Un regim autoritar este mai dur în privinţa asta tocmai pentru că e un regim autoritar. Eu cred că nu vom avea deloc un al treilea război mondial. Nu înseamnă că dacă am avut două războaie mondiale, îl vom avea şi pe al treilea. Eu zic că nu. Mai mult decât atât rămâne să-mi dea şi viitorul dreptate.

Sursa: gandul.info