Potrivit prim-ministrului, această măsură le-ar permite guvernanților să mărească gradual pensiile. Inevitabil, ne-am întrebat: cât de necesară este această măsură? De ce se ține cont atunci când se stabilește vârsta de pensionare? Este aceasta o decizie pur economică? Mai mulți experți, medici și sociologi ne ajută să înțelegem impactul acestei eventuale modificări.
Sistemul de pensii din Republica Moldova trece printr-o perioadă foarte dificilă. Potrivit studiului „Criza sistemului public de pensii și măsuri de intervenție” semnat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) se află într-un deficit structural din anul 2009. În pofida faptului că în 2014, BASS a înregistrat un surplus de 9.3 milioane de lei, diferența dintre veniturile și cheltuielile de bază ale sistemului public de pensii a constituit – 946.1 milioane de lei. În fiecare an, 10% din veniturile BASS sunt acoperite prin transferuri din bugetul de stat.
„În cazul Moldovei, reforma sistemului de pensii, inclusiv majorarea vârstei de pensionare, a fost înghețată în anul 2002 din motive politice. A fost o decizie populistă, socialistă și a cauzat pierderi enorme pentru Bugetul de Asigurări Sociale”, explică autorul studiului și directorul executiv „Expert-Grup”, Alexandru Lupușor. Astfel, pensiile au constituit dintotdeauna o modalitate eficientă de atragere a voturilor și s-au transformat de-a lungul anilor într-un instrument politic. Majorarea pensiilor înaintea alegerilor din 2009 în baza unui coeficient de indexare de 20% (deși conform prevederilor legale, acestea trebuiau să fie 17.6%) au cauzat presiuni asupra sistemului în valoare de 100 milioane de lei. Potrivit experților, tărăgănarea reformei sistemului de pensii a cauzat derapajele de astăzi. „Ca și în cazul impozitelor, majorarea vârstei de pensionare va stârni nemulțumiri, însă este o măsură necesară”, susține expertul Alexandru Lupușor.
Discriminarea… bărbaților
Momentan, în Republica Moldova, vârsta de pensionare este de 57 de ani pentru femei și 62 pentru bărbați. În același timp, există o mare discrepanță în cazul speranței la viață, unde femeile se dovedesc a fi mai longevive. „Stabilirea vârstei de pensionare ține foarte mult și de speranța la viață. Ne bucurăm că aceasta a crescut în ultimii ani, acest progres datorându-se politicilor de sănătate implementate. Cu toate acestea, observăm un decalaj: speranța la viață în cazul femeilor este de 75 de ani, pe când a bărbaților de numai 67”, afirmă Boris Gîlca, viceministru la Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Astfel, printr-un calcul teoretic, ajungem la concluzia că bărbații primesc pensii timp de 5 ani, pe când femeile beneficiază de această plată socială vreme de 18 ani. „Există această inegalitate dintre bărbat și femeie, deși contribuțiile le fac toți în egală măsură. Respectiv, decizia de majorare a vârstei de pensionare ar veni și în contextul unei echități sociale”, continuă viceministrul.
Nevoia de reformă a sistemului de pensii se datorează și schimbărilor demografice profunde prin care trece Republica Moldova. Din anul 1999, numărul decedaților prevalează asupra numărului născuților. Statisticile vorbesc că în 2050, ponderea populației vârstnice se va dubla de la 16% (2014) la 33%. Pe an ce trece, ponderea copiilor de până la 14 ani a scăzut dramatic de la 20.09% în 2005 la 17.1% în 2014. „Numărul contribuabililor descrește, pe când cel al pensionarilor crește. Presiunea socială, economică pe sistemul de pensii e tot mai mare. În mod normal, din 4-5 salarii se plătește pensia unui vârstnic. În Moldova, raportul dintre contribuabil și pensionar e aproape 1 la 1”, susține Boris Gîlca.
Nivelul scăzut al pensiilor expune pensionarii la riscul sărăciei
A nu fi pensionar la 65 de ani
Specialiștii dau exemplul țărilor europene, unde vârsta de pensionare pentru ambele sexe depășește limita de 60 de ani. Astfel, în Germania, legea permite pensionarea la 63 de ani pentru cei care au cotizat 45 de ani la sistemul de asigurări obligatorii. În Franța, atât bărbații, cât și femeile ies la pensie la 62 de ani, pe când în țările nordice, precum Finlanda, Danemarca sau Suedia, pensionarea se face după 65-67 de ani.
Viceministrul se arată convins că decizia de majorare a vârstei de pensionare va contribui în timp la majorarea pensiilor. „Cu cât contribuția se desfășoară pe o perioadă mai mare, cu atât pensia va fi mai mare. Pe termen mediu și lung, această măsură va ajuta persoanele să aibă o pensie decentă și un nivel de viață mai bun. E o reformă ce vine în interesul pensionarilor și va aduce mari beneficii”, explică viceministrul. Conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică, pensia medie pe țară a constituit 1117 lei în 2014, aceasta fiind mai mică decât minimul de existenţă pentru pensionari, stabilit de 1343 de lei.
Un rol negativ, dar la fel de decisiv în degradarea sistemului public de pensii îl joacă migrația în masă a persoanelor capabile să muncească. Institutul Național de Cercetări Economice a publicat în 2014 un raport potrivit căruia circa o treime din populația aptă de muncă este implicată în migrația de muncă și contribuie la dezvoltarea economiilor altor țări, în multe cazuri lucrând ilegal, fiind neprotejați social (securitatea muncii, asigurarea medicală, asigurarea socială).
Pensii mici salariaților „la plic”
Un alt fenomen ce a cauzat incapacitatea sistemului de pensii de a asigura ajutoare decente vârstnicilor este cel „al salariului în plic”. Cadrul fiscal considerat inechitabil îi face pe mulți contribuabili să nu-și declare veniturile integral și, respectiv, să nu plătească în Bugetul Asigurărilor de Stat contribuțiile de rigoare. În 2014, fiecare al zecelea salariat a declarat că primește, fie o parte sau chiar în întregime, salariul „în plic”.
Estimările instituțiilor de cercetare vorbesc despre pierderi anuale de peste 5 miliarde de lei. „Guvernele sunt datoare față de propriii cetățeni să instituie un cadru fiscal de impozite și taxe prietenos, sustenabil și predictibil. În felul acesta angajatorii nu vor avea nici un pretext să se eschiveze de la plata impozitelor, iar lucrătorii vor fi întăriți în decizia lor de a nu mai ceda la presiunile venite din zona informală”, a declarat în cadrul unei întâlniri, Ovidiu Jurcă, specialist principal din cadrul Oficiului de Țară al Biroului Internațional al Muncii pentru țările din Europa Centrală și de Est din Budapesta. Potrivit președintelui Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), Oleg Budza, o măsură importantă în lupta cu fenomenul salariilor informale trebuie să fie înăsprirea sancțiunilor. „Cele stabilite în prezent nu-i sperie pe agenții economici, amenzile trebuie să fie foarte dure, iar în paralel trebuie de găsit soluții privind flexibilitatea impozitării agenților economici, care trebuie să fie motivați și interesați să activeze legal”, consideră președintele CNSM.
Potrivit expertului Alexandru Lupușor, este important ca reforma din sistemul de pensii să nu se reducă la majorarea vârstei de pensionare. „Programul de reformă trebuie să prevadă mai multe măsuri, precum eficientizarea formulei de calcul, motivarea tinerilor de a intra și a rămâne în sistem, majorarea stagiului necesar de cotizare, eliminarea pensiilor privilegiate. Doar majorarea vârstei de pensionare nu este o decizie durabilă. Sunt necesare măsuri structurale, în caz contrar, deficitul va reveni în 10-15 ani”, afirmă directorul „Expert-Grup”. Aceleași asigurări le dă și viceministrul Gîlca. „Majorarea vârstei de pensionare e doar o parte a reformei. Dacă nu va avea loc transformarea fundamentală a sistemului de pensii, deficitul de astăzi va crește. Nu trebuie să ne fie frică de această reformă. În Moldova, am moștenit aceste elemente de securitate socială sovietică, aceste convingeri că pensia este o obligație a statului. Pensia e responsabilitatea fiecărui cetățean pe perioada activă a vieții”, concluzionează Boris Gîlca.
În contextul majorării vârstei de pensionare a femeilor, am solicitat părerea unui medic privind starea fizică a femeilor aflate în acest interval de vârstă 57-62 de ani. „Desigur, odată cu trecerea anilor, starea de sănătate se înrăutățește, însă ne bucură faptul că speranța de viață a femeilor este de 75 de ani”, susține Galina Obreja, conf. al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. Potrivit doctorului în științe medicale, dacă starea sănătății o permite, munca și aflarea în societate sunt benefice femeilor. „Și eu mă apropii de această vârstă și cred că munca ne face mai activi și contribuie la bunăstarea noastră”, susține medicul. În același timp, este important ca angajatorul să respecte orele de muncă ale angajaților. „Acest lucru este valabil și pentru persoanele din mediul rural. Ele, de obicei, lasă odihna pentru perioada iernii. La această vârstă, munca fizică moderată este esențială”, susține doctorul.
„În mediul rural, avem o cotă mare a femeilor supraponderale sau obeze. Astfel, crește riscul bolilor sistemului circulator sau cel al cancerului”, atenționează medicul. Datele confirmă faptul că în Republica Moldova, circa 50% dintre persoanele adulte sunt supraponderale sau obeze. Galina Obreja încurajează femeile să efectueze un control general al sănătății cel puțin o dată pe an, iar în cazul unor boli – să se adreseze medicilor de specialitate.
Ponderea veniturilor din contribuțiile de asigurări sociale în fondul total de salarii
O reformă sensibilă pe un câmp minat
Experții susțin că până la definitivarea acestei măsuri de majorare a vârstei de pensionare este, totuși, cale lungă, iar deciziile de acest fel trebuie implementate cu multă atenție. „Această măsură nu e posibilă acum, în contextul manifestărilor stradale, deoarece avem riscul unei crize atât economice, cât și sociale. Această reformă trebuie realizată în condițiile unei creșteri economice. De asemenea, ar trebui anunțată din 2015, dar implementată mai târziu, în 2017”, recomandă Alexandru Lupușor. Specialistul consideră că majorarea vârstei nu trebuie să fie destinată celor născuți până în anul 1970, pentru a nu-i afecta persoanele care se apropie de vârsta de pensionare.
În România, la sfârşitul anului 2013, Guvernul a aprobat că, începând din 2035, femeile vor ieși la pensie la aceeaşi vârstă cu bărbaţii, adică la 65 de ani, măsura fiind luată din nevoia de a alinia legislaţia românească cu legislaţia europeană. În același timp, datele Ministerului Finanţelor Publice de la Bucureşti atestă că pensia medie în România este de peste 200 de euro, cifră ce depăşeşte de aproximativ 4 ori nivelul pensiei medii din R. Moldova.
Ponderea populației cu vârsta aptă de muncă și a populației care a atins vârsta de pensionare, %
VOX „Pensionari de nevoie”
Nemulțumire și frică, asta am întâlnit vorbind cu femeile din mai multe localități ale republicii. Frica unei bătrâneți șubrede, ale unor boli le face să privească neîncrezător deciziile guvernanților. Viitorul se profilează și mai nesigur, în lipsa celor câteva sute de lei, iar această măsură pare a fi doar una „de optimizare a cheltuielilor”:
Eleonora Țurcan, s. Mereni, r-nul Anenii Noi
Să fie de 62 și 65 de ani vârsta de pensionare pentru parlamentari. La noi, la sat, se lucrează tot anul. Până voi ajunge eu la pensie, o să se schimbe la 100 de ani. Oare femeia nu naște? Nu-i crește? La țară, femeia muncește foarte mult.
Ana Cazacu, s. Verejeni. r-nul Telenești
Oamenii nu au unde lucra, iar lumea nu e așa sănătoasă. Eu am 52 de ani, nu știu cum o să ajung la 57. Dacă o să se ia așa decizie, oamenii o să se revolte.
Eugenia Grosu, or. Chișinău
La 57 de ani o femeie e în floarea vârstei, iar noi o pensionăm și o trimitem acasă cu 1-2 mii lei pe lună ca să asigure minimumul necesar pentru a supraviețui. Eu sunt pentru vârsta de pensionare după 60 de ani.
Tatiana Cojocaru, s. Taraclia, r-nul Căușeni
Eu sunt împotriva unei astfel de măsuri. Ei vor să rezolve o problemă. Fiindcă s-a furat miliardul, o să fie dificultăți, iar rezolvarea e ca lumea să mai muncească. Știu că în Europa e o altă vârstă de pensionare, dar și salariile pe care ei le primesc sunt incomparabile cu ale noastre. Femeile de la noi sunt mult mai consumate, mai bolnave. Eu mai am 8 luni până la pensie și sunt profesoară de franceză. Îmi este consumat gâtul, am probleme cu glanda tiroidă, cu șira spinării. Ei vor să ne pună pe burtă pe toți. Poate eu aș fi vrut să muncesc după vârsta de pensionare, dar starea de sănătate nu-mi permite.
Stela Bobutac-Rusu, or. Chișinău
Pensionarii noștri lucrează nu de bunăvoie ci de nevoie, doar cu pensia ar muri de foame la propriu. Credeți că nu ar vrea să iasă la pensie și doar să se odihnească (nu mai zic de călătorii cum fac pensionarii din țările dezvoltate) dar cum să te odihnești cu 800 – 1200 de lei, a încercat cineva din guvernanți sau cei tineri să trăiască cu atâția bani într-o lună?
Natalia Axenti, s. Chioselia, r-nul Cantemir
Eu aș vrea să lucrez, dar deja nu văd bine. E mai grea situația la 62 de ani decât la 57 de ani. Trebuie să dăm voie la tineri să muncească. Am vorbit despre asta și majoritatea femeilor nu sunt de acord, dar deja cum o să hotărască guvernarea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
