Terenurile de pe malul mării sunt cele mai valoroase în județul Constanța. Dacă te depărtezi de țărm chiar și câțiva zeci de metri, prețul unei parcele scade semnificativ. Acesta, probabil, este unul dintre motivele pentru care anumite persoane fac gesturi incredibile.
„România liberă” a intrat în posesia unor filmulețe în care se vede clar cum anumite persoane aruncă în Marea Neagră resturi de la materiale de construcții. Nu o găleată, două, ci tiruri întregi. Se întâmplă în comuna Agigea, una dintre cele mai bogate din România, comună aflată în imediata apropiere a municipiului Constanța.
În fotografiile surprinse se mai vede un lucru care ridică multe semne de întrebare. Unul dintre tiruri trece chiar pe lângă o mașină a Poliției Locale Agigea, instituție care aparține de Primăria Agigea. Polițiștii locali nu fac niciun gest. Într-o altă imagine, primarul din Agigea, Cristian Cârjaliu, se află chiar în locul unde tirurile aruncă moloz în mare.
Toate aceste lucruri se întâmplă în fața unui restaurant pescăresc din Agigea. La prima vedere, pare o încercare a administratorilor acestuia de a câștiga teren pentru a-și extinde afacerea, mai ales că nu este singurul restaurant de acest tip din zonă. Între cele două există o concurență de mai mulți ani, deși clienți au – destui – ambele. O altă explicație pentru care s-ar arunca tone de moloz în mare nu găsim.
Ce spune Primăria Agigea
Am încercat, așa cum este firesc, să luăm legătura cu Primăria Agigea, pentru a vedea dacă a autorizat astfel de lucrări și, dacă le-a autorizat, în ce constau.
Am solicitat instituției să ne spună dacă lucrările despre care vorbim au fost executate în baza unei autorizații de construire. De asemenea, am solicitat să ne spună dacă societatea Golful Pescarilor, în dreptul căreia se aruncă moloz, a făcut obiectul unor controale și dacă au fost întocmite procese-verbale de constatare a unor contravenții.
„Acolo imobilul este compus din piatră și este proprietatea unei persoane juridice, la fel cum este și Sarda Fish, adică cel care a făcut reclamația. El construiește acolo și s-a aplicat același temei legislativ. Și-a refăcut stuful, nu i-a trebuit autorizație de construire. Pentru lucrări pentru care se folosește același material din care este construit imobilul, nu se schimbă arhitectura acestuia, nu este nevoie de autorizație de construcție. Legea 50 prevede că, dacă nu faci modificări de structură, nu este nevoie de autorizație de construire. Un dig de piatră este construit din piatră”, a declarat primarul Cristian Cârjaliu.
Întrebat cum explică faptul că sunt aruncate pietre în mare, nu la o construcție anume, acesta a precizat că este vorba despre un „dig imobil”, care a fost cumpărat de la o firmă a fostului senator Dorel Onaca. „A fost cumpărat la licitație și se pare că a deranjat pe cineva”, a spus acesta.
Reacția Apelor Române
Am solicitat un punct de vedere și de la Administrația Bazinală a Apelor Dobrogea Litoral, instituția care, conform legii, ar trebui să avizeze astfel de lucrări.
„La noi nu apar niciun fel de date despre o astfel de lucrare”, a declarat Hristu Uzum, directorul general al instituției. Lucrurile sunt însă puțin mai complicate. Întreaga zonă despre care vorbim este cuprinsă în etapa a doua a reabilitării costiere, un proiect finanțat cu fonduri europene de câteva sute de milioane de euro. Primăria Agigea și-ar fi exprimat un punct de vedere la emiterea certificatului de urbanism de către Consiliul Județean Constanța, ceea ce înseamnă că Primăria are cunoștință de acest proiect european – foarte important pentru zona costieră a României – și, prin urmare, nu poate autoriza alte investiții.
Proprietarul digului se apără
Am luat legătura cu administratorul firmei care are în proprietate digul, Dan Popa, de la La Mer Noire SRL. „Am pus niște pietroaie, circa 30-40, pentru a proteja investiția. O să vă dau și poze să vă arăt ce furtună a fost în martie. Valurile băteau în restaurant. A trebuit să-mi protejez investiția”, a declarat acesta.
Administratorul a precizat că digul de piatră este imobilul său. „Am pus niște pietre peste pietrele mele”, a precizat acesta, întrebat dacă avea nevoie de autorizație de la Apele Române. Dan Popa este asociat în Golful Pescarilor SRL.
Am încercat să obținem un punct de vedere și de la administratorii acestei din urmă firme. La numărul de telefon care apare înregistrat pe site-ul Ministerului de Finanțe a răspuns o doamnă, căreia i-am prezentat cazul, dar a spus că nu are nicio legătură cu firma respectivă.
Proiect de extindere respins în 2017
Restaurantul despre care vorbim a încercat să se extindă și anul trecut. A cerut un aviz de la Agenţia pentru Protecția Mediului, dar a fost respins de către Comisia de Analiză Tehnică.
A cerut „extindere și modernizare parter construcție pescărească”. „În urma analizării documentaţiei depuse, a localizării amplasamentului în planul de urbanism şi în raport cu poziţia faţă de arii protejate, zone-tampon, monumente ale naturii sau arheologice, zone cu restricţii de construit, zona costieră, Agenția pentru Protecția Mediului Constanța a decis respingerea solicitării acordului de mediu pentru proiect“, se arată în documentul emis de APM.
Potrivit comisiei, motivul care a stat la baza deciziei ar fi faptul că, în urma cercetărilor în teren, inspectorii de mediu au constatat că lucrările de investiţie sunt parţial realizate, iar evaluarea impactului asupra mediului nu mai poate fi efectuată. Drept urmare, în cadrul ședinței Comisiei de Analiză Tehnică din data de 13.01.2017 s-a hotărât respingerea solicitării acordului de mediu.
Faleza este de interes național
Potrivit legislației în vigoare, falezele și plajele sunt domeniu public de interes național. Reiese chiar dintr-un punct de vedere emis în urmă cu doi ani de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral (ABADL), într-o altă speță de la malul mării. „Potrivit art. 6 alin. 1 din OUG nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere, «aparțin domeniului public al statului falezele care sunt în contact cu marea sau cu proprietatea publică a statului până la 10 m în spatele crestei falezei». În consecință, terenul în cauză face parte din domeniul public al statului de interes național”, se arată în documentul citat, semnat de directorul de la acea vreme al ABADL, George Papari. „AN Apele Române, prin direcțiile regionale, este administrator de drept al falezelor litoralului românesc (…). Consiliile locale riverane Mării Negre nu pot administra domeniul public al statului de interes național, plaja și faleza Mării Negre”, se mai arată în adresa respectivă.
Sursa: romanialibera.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
