Marin Ganciu: „Colindele mi-au intrat în suflet pentru toată viața”

A absolvit Colegiul de cultură din orașul Odesa (1989-1993) și Universitatea de Stat a Artelor din Chișinău, secția canto popular de pe lângă Catedra istoria muzicii și folclor, la profesorul Nicolae Chiosa (1997-2002). Tot aici a studiat cobza tradițională, la profesorul Victor Botnaru. Din anul II, este angajat la Palatul de creație a copiilor și adolescenților (astăzi, Centrul republican de creație a copiilor „Artico”), unde activează până în prezent la Studioul de creație „Iedera”, împreună cu surorile Osoianu. Din 2003, este solist în Orhestra de muzică populară „Fluieraș”. Totodată, imediat după absolvire, devine profesor de canto și alte discipline la Catedra istoria muzicii și folclor.

Marin Ganciu este în egală măsură un cântăreț de excepție și un instrumentist virtuoz, fiind recunoscut, de către admiratorii săi de la primele acorduri. Posedă o voce inconfundabilă, acompaniindu-se, de fiecare dată, el însuși la cobză. „Profesorul și poliinstrumentistul Victor Botnaru a reînviat cobza tradițională în R. Moldova. Până atunci, se interpreta muzică la cobza confecționată acum patru decenii de regretatul meșter Jan Vizitiu, care e în leduri, ca la mandolină și chiar îi zice cobză mandolenizată. Cobza noastră tradițională sună mai dulce, spre deosebire de cealaltă, care sună mai metalic”, afirmă Marin cobzarul și cântărețul.

În 2003, Marin Ganciu a participat la Festivalul-concurs al cântecului folcloric „Maria Tănase” de la Craiova, unde s-a învrednicit de Marele Premiu și trofeul festivalului. „Am interpretat o variantă inedită a baladei „Miorița”, culeasă de la baștina mea și un cântec de dragoste – „Dragă mi-i lelița `naltă”. A treia probă a fost descrierea unui obicei folcloric din zona pe care am reprezentat-o – „Focorelul”. În duminica Lăsatului Secului pentru Postul Mare, la noi în sat se adună vecinii, aduc mâncare și băutură, se iartă unul pe altul, apoi fac un foc pe care îl sar pe rând, zicând: „Marta în casă, puricii – afară!”, ne povestește artistul.

Repertoriul lui Marin Ganciu cuprinde, în majoritatea lui, colinde și cântece populare creștine învățate de la mama. „Vin dintr-o zonă în care tradițiile de Crăciun s-au păstrat din moși-strămoși. Tocmai de aceea colindele mi-au intrat în suflet pentru toată viața. În ajun de Crăciun, când asfințea soarele, ardeam de nerăbdare să pornesc cu colindatul. La noi în sat se făceau câte trei cete de colindători care, din timp, tocmeau lăutari din Galați, Reni sau Giurgiulești. Înainte de a porni cu colindatul, cereau binecuvântare de la preot și primar, care-i îndrumau să nu facă abuz de alcool, să se comporte frumos. Cel din ceată care aduna banii, se numea precept, iar cel care îi scria pe hârtie – scriitor. Unul era responsabil de colaci, altul – de ordinea din ceată. Când cetele se întâlneau, dansau și se întreceau – ai cui lăutari sunt mai buni”, își amintește Marin Ganciu.

Peste o săptămână, urma uratul, iar a doua zi dimineață – „Sorcova”. Ceata de urători și lăutari se numea „Frumușica”. „Sorcova se numește și obiceiul, și elementul cu care se sorcovește – o nuielușă împodobită cu hârtii colorate, cu care se sorcoveau gazdele. Băiețeii, când intrau în ogradă, imitau cocoșeii, iar fetele – găinușele”, zice cântărețul din sudul Basarabiei.

De Crăciun, împreună cu Ansamblul etno-folcloric „Iedera” și surorile Osoianu, Marin Ganciu va merge cu colindatul pe la casele oamenilor din Chișinău. „Vom merge de la vlădică până la opincă. Îi vom colinda neapărat și pe primul ministru, pe președintele parlamentului și pe președintele republicii”, ne asigură Marin Ganciu, care are în repertoriul său cea mai bogată colecție de colinde.