Potrivit directorului general al Biroului Național de Statistică, Vitalie Valcov, una din cauzele ce a dus la întârzierea prelucrării datelor și publicării rezultatelor recensământului este lipsa banilor, dar și problemele de ordin managerial. „Una din cauze a ținut mai mult de partea tehnică și anume de programul care trebuia să introducă datele din chestionare. Apoi au fost probleme de ordin managerial – că nu s-a reușit efectuarea tenderului pentru a identifica compania care va elabora acest soft, chiar dacă bani erau. Ulterior, în 2014 nu erau finanțe. În acest cerc vicios am fost doi ani. Apoi, dacă vă aduceți bine aminte, am avut o perindare de guverne. Am avut trei guverne în acel an și cum majoritatea membrilor Guvernului împreună cu prim-ministrul fac parte din Comisia Națională pentru Recensământul Populației și al Locuințelor, respectiv nu am avut acel suport politic din partea Guvernului pentru a realiza activitățile din planul de acțiuni. Între timp a fost și devalorizarea leului față de dolar și acel soft care trebuia procurat, inclusiv și alte lucruri de care noi avusesem nevoie, costau mult mai mult. Odată ce nu s-au identificat și definit sursele de finanțare, evident că noi am intrat în colaps”, a declarat statisticianul în cadrul clubului de presă din 24 martie.

Chiar dacă directorul Biroului Național de Statistică recunoaște că recenzorii nu au fost instruiți la cel mai înalt nivel, chiar dacă organizarea recensământului a fost deficientă, a fost o insuficientă campania informativă pre-recensământ. Funcționarul susține că rezultatele vor putea fi utilizare pentru efectuarea politicilor, pentru monitorizarea și evaluarea impactului lor. „Alte date statistice nu sunt și acest bun public trebuie utilizat la maximum”, spune Vitalie Valcov.

Confuzia directorului Biroului Național de Statistică

Despre confuzia din chestionar cu privire la apartenența etnică și la naționalitate, funcționarul Vitalie Valcov spune că ei nu au inventat bicicleta. „Este un manual de câteva sute de pagini cu recomandări pe care noi le-am urmat cu strictețe. Sunt grupuri de experți de nivel înalt care lucrează și se convoacă periodic o dată la doi ani și vin cu schimbări, îmbunătățiri. În respectivele recomandări sunt incluse detalieri despre cum întrebările trebuie puse, formulate, colectate răspunsurile. Există o bază de întrebări care trebuie să fie prezente obligatoriu, altele aleatorii sau puse la necesitatea fiecărei țări în parte. Evident că și această chestiune privind apartenența etnică nu putea să nu fie inclusă, cu toate că sunt țări care nu cercetează acest lucru.

Multe persoane înțeleg diferit ce înțelegem noi noțiunea de apartenență etnică. Astfel, la propunerea experților am lăsat și naționalitatea prin semnul ortografic – bară. Același lucru s-a întâmplat în anul 2004 când noi am fost nevoiți să fie păstrată această „naționalitate”, fiindcă multe persoane în etate nu înțelegeau ce înseamnă apartenență etnică. Așa este situația”.

Totuși, jurnaliștii au insistat la acest aspect și l-au întrebat pe funcționar la care întrebare va fi fixat răspunsul – la apartenența etnică sau la naționalitate.

„Recenzorii au pus întrebarea și oamenii au răspuns așa cum au înțeles ei. Oamenii s-au identificat după cum simt ei și așa s-a scris în chestionar. Noi la prelucrarea datelor am fixat așa cum a fost scris. Spre exemplu, dacă ne spune că omul este marțian, așa și fixăm. Nu putem să-l influențăm, chiar dacă nu există așa naționalitate sau apartenență etnică. El avea acest drept și noi am fost obligați să scriem orice ne spune, chiar dacă se identifică ca elf, prinț sau cenușăreasă. La sfârșitul chestionarului persoana recenzată și-a pus semnătura și confirmă că a fost corect în toate răspunsurile. Aceasta este garanția lui, dar și a noastră”, a declarat Vitalie Valcov, directorul general BNS.

Apartenența etnică = totalitate a trăsăturilor culturale, istorice, psihice etc. ce caracterizează o comunitate umană distinctă, constituită într-un spațiu geografic determinat.

(Conform Noului Dicționar Universal al Limbii Române, Editura Litera Internațional, 2006)

O parte considerabilă a societății a rămas nerecenzată

Doru Petruți, directorul Institutului de Marketing și Sondaje „IMAS” mărturisește că subiectul este nul ca importanță, indiferent de rezultat. „Inclusiv autoritățile au recunoscut și recunosc și acum deficiențele majore în derularea acestui recensământ. Ce relevanță mai au datele care rezultă în urma unui proces prost organizat și care a lăsat nerecenzată o parte considerabilă a societății? Ce sens mai au aceste discuții atâta timp cât la capătul procesului am introdus o materie primă stricată, neperformantă, alterată extrem de mult? Acum autoritățile se străduiesc să ne convingă că ceea ce rezultă e un produs bun de mâncat și să avem încredere în asta?”, se întreabă statisticianul.

„Ponderea românilor iarăși va crește”

Mihai Bologan, doctor în economie, specialitatea Statistică, director executiv iData își amintește de problema apartenenței etnice și a naționalității încă de la Recensământul Populației din 2004. „Țin minte situația hilară când au fost prezentate rezultatele precedentului recensământ. Atunci s-a vehiculat că „ponderea românilor a crescut de 21 de ori”, adică de la 0.1% la 2.1%, în timp ce persoanele care s-au identificat ca români nu sunt diferite din punct de vedere etnic decât cei care s-au declarat moldoveni. Există unele recomandări statistice internaționale care stipulează că o persoană se poate autoidentifica cum dorește, de exemplu „Extraterestru de pe Centaurus”, iar recenzorul este obligat să scrie în formular exact așa cum i-a spus persoana. Din acest punct de vedere, populația a fost liberă să se identifice drept român, moldovean, bălțean, colonițean sau cum dorește ea. Totuși, din perspectiva analizei datelor, aceste delimitări artificiale creează confuzii, deoarece vorbim despre același grup etnic, care se autoidentifică în mod diferit. N-o să mă mir dacă ponderea românilor iarăși va crește, conform datelor Recensământului Populației și Locuințelor din 2014”.

„Trebuie să privim recensământul ca o colecție de informații, care poate fi utilizată pentru anumite scopuri exacte. E o fotografie a societății la un moment dat. Respectiv, fotografia ar putea fi mai reușită și mai puțin reușită, dar de multe ori e mai bine să fie decât să lipsească. S-a discutat foarte mult despre problemele cu care s-a confruntat Recensământul Populației și Locuințelor (RPL) 2014. Pe 31 martie 2017 vom afla primele rezultate și vom începe să ne adaptăm la ele: vom avea o idee mai clară privind numărul populației, structura ei, vom vedea cum ea s-a modificat față de 2004. Sunt multe plusuri în faptul că vom avea aceste date. Din informațiile pe care le-am primit de la conducerea BNS, pe lângă rezultatele RPL2014 vor fi prezentate și informații privind calitatea datelor colectate. Respectiv, fiecare utilizator de date își va diminua riscurile dacă va utiliza date mai calitative”, a declarat statisticianul pentru ziarul TIMPUL.

Potrivit BNS, costul total al procesului de recensământ este de 89 milioane de lei. Au fost alocaţi peste 73 de milioane de lei din buget şi 5 milioane de lei din fondul UNFPA, la care a contribuit Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare şi Guvernul României. BNS mai are nevoie de încă 8 milioane de lei pentru finalizarea prelucrării datelor finale.

„Opriţi frauda numită recensământ”

Mişcarea Civică „Tinerii Moldovei” susține că rezultatele Recensământului Populației și Locuințelor din 2014 sunt falsificate și la întrebarea privind etnia/naţionalitatea este un alt rezultat final decât cel real. „Astfel, doar șapte la sută din numărul populației sunt români potrivit BNS. Organizaţia noastră a dus evidenţa fiecărei unităţi administrative, iar totalul românilor este în jurul cifrei de 30 la sută. Solicităm prezentarea datelor finale pe fiecare subdiviziune teritorială şi acces liber pentru fiecare persoană recenzată la rezultatele proprii. Procesul a fost viciat la colectare, în 2014, prin grave erori prezentate atunci de societatea civilă şi mass-media, însă rezultatele demografice au fost fraudate deliberat în timpul introducerii şi centralizării în sistemul electronic al formularelor de recenzare”, a declarat Anatol Ursu, preşedintele Mişcării Civice „Tinerii Moldovei”.

„Tinerii Moldovei” solicită Guvernului Republicii Moldova să nu facă publice rezultatele exerciţiului demografic până când Procuratura Generală nu cercetează sub aspect de fraudă întreg procesul de recenzare. „Trei echipe diferite au condus Biroul Naţional de Statistică, toate fiind acuzate în spaţiul public de corupţie şi incompetenţă. Asumarea unor asemenea rezultate ar fi o gravă eroare”, susține organizația.
Pentru a nu provoca proteste masive în societate, „Tinerii Moldovei” mai solicită ca la rubricile de etnie şi de limbă, noţiunile de moldovean şi român (respectiv limbă moldovenească şi română) să fie prezentate împreună, însumat, în conformitate cu poziţiile Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi a deciziei Curţii Constituţionale din 5 decembrie 2013 privind limba de stat din Republica Moldova.

Mișcarea Civică Tinerii Moldovei au identificat o serie de nereguli chiar în timpul efectuării recensământului cum ar fi:

– Recenzorii au dezinformat sau au mințit;

– Un fost deținut a îndeplinit funcția de Șef de circumscripție;

– Primarii și-au ales recenzorii după bunul plac.

Mihai Bologan, doctor în economie, specialitatea Statistică, director executiv iData recomandă următoarele aspecte pentru ca următorul recensământ să fie unul reușit. „Moldova a trecut prin două recensăminte ale populației de la declararea independenței și s-a obținut o experiență bogată. Anumite procese sunt puse la punct, altele – urmează a fi îmbunătățite. Există o asistență externă metodologică masivă direcționată către BNS. Dacă eu aș conduce următoarea astfel de cercetare, atunci aș pune accent pe următoarele:

• Aș miza pe automatizarea prelucrării chestionarelor, prin scanarea lor și respectiv reducerea timpului de introducere a datelor. Aceasta ar permite prezentarea mai rapidă a rezultatelor finale”.