Martin Horseling: „Moldova trebuie să îşi îmbunătăţească abilitatea de a beneficia de pe urma asistenţei externe”

– Dle Horseling, vă rog să exemplificaţi, ce semnifică în esenţă asistenţa în implementarea acordurilor bilaterale între Republica Moldova şi Uniunea Europeană?
– Există câteva acorduri, cum ar fi Acordul de Parteneriat şi Cooperare, Parteneriatul de Est şi Tratatul Comunităţii Energetice, care necesită din partea Republicii Moldova acţiuni specifice. De obicei, acestea se rezumă la armonizarea şi implementarea legislaţiei. Proiectul nostru asistă Guvernul Republicii Moldova în domeniile care necesită armonizarea legislaţiei naţionale, un pas necesar pentru implementarea acordurilor bilaterale cu Uniunea Europeană.
– Dacă ar fi să concluzionaţi – acum, când proiectul pe care îl coordonaţi se apropie de sfârşit -, care ar fi rezultatele tangibile pe care le-aţi menţiona?
– Consider că am înregistrat un progres semnificativ în armonizarea legislaţiei naţionale în domenii extrem de importante pentru Moldova, cum ar fi: agricultura, mediul, protecţia consumatorului. Au existat însă şi domenii în care activităţile proiectului nu au putut fi implementate în întregime, pentru că eficienţa lor este dependentă de climatul politic şi de capacitatea instituţională a ţării. Sunt încă multe lucruri de întreprins, de aceea vreau să subliniez că tipul acesta de activităţi nu se îndeplinesc de pe o zi pe alta. Este un proces anevoios care necesită timp, detaliu, siguranţă şi stabilitate. Pentru armonizarea legislaţiei naţionale în concordanţă cu normele Uniunii Europene, noilor state membre, de exemplu, le-au fost necesari aproape opt ani, iar în comparaţie cu resursele de care noi am dispus, dumnealor au beneficiat de o multitudine de resurse financiare.
Un alt exemplu ar fi sectorul privat – pentru ca acesta să poată întruni cerinţele tehnice în concordanţă cu standardele Uniunii Europene, este nevoie de un timp îndelungat, perioadă de ani de zile în care ajustarea legislaţiei naţionale să devină operaţională. Mai adăugaţi la aceasta şi faptul că, cu trecerea timpului, cerinţele Uniunii devin din ce în ce mai stringente.
– Dacă vi s-ar oferi posibilitatea prelungirii asistenţei acordate Republicii Moldova, care ar fi acţiunile pe care v-aţi axa pe viitor?
– Dacă mi s-ar oferi această şansă, aş orienta activitatea ulterioară în domeniul agriculturii, transportului, finanţelor şi comerţului, standardizării/certificării şi protecţiei consumatorului. Acestea sunt domenii prioritare în care factorul de progres va avea un impact pozitiv asupra puterii de cumpărare a populaţiei, o piaţă competitivă aducând net mai multe avantaje. Aceste domenii sunt însă dificil de gestionat, dat fiind existenţa inerentă a grupurilor de interese care se împotrivesc schimbărilor de orice fel. Mai cred, de asemenea, că Moldova trebuie să îşi îmbunătăţească abilitatea de a beneficia de pe urma asistenţei externe prin structurarea acestor resurse.
– Cum influenţează suportul Uniunii Europene viaţa de zi cu zi a moldovenilor?
– Dacă m-aş referi numai la un singur domeniu – de exemplu, la protecţia consumatorului -, aş spune că introducerea legislaţiei ce ţine de acest domeniu va avea un impact pozitiv asupra cetăţenilor. Şi cu ajutorul componentei de protecţie a consumatorului din cadrul proiectului nostru, moldovenii pot beneficia de o serie de măsuri de protecţie împotriva publicităţii înşelătoare sau afişarea de preţuri neconforme cu valoarea reală a produsului în cauză. Cred, totodată, că adevăratul impact poate surveni numai atunci când cetăţenii moldoveni, ei înşişi, vor fi pregătiţi să îşi ceară drepturile ca şi consumatori. Legea poate reprezenta numai un aspect, însă punerea ei în funcţiune cere angajament şi din partea oamenilor, în caz contrar, autorităţilor fiindu-le imposibil să monitorizeze totul, oricând şi oriunde.
Ramona Lupu