Mersul la Moscova sau umilinţa ca perversiune politică (II)

Unii preşedinţi vor privi parada la televizor

Dat fiind faptul că problema participării conducerii RM şi a militarilor moldoveni la parada militară a devenit una foarte politizată, e judicios să privim cum răspund Ţările Baltice (şi ele victime ale pactului Molotov-Ribbentrop) la invitaţia Moscovei. Primul care a anunţat că va fi prezent la aniversarea a 65-a a încheierii celui de-al Doilea Război Mondial a fost preşedintele leton, Valdis Zatlers. Încă în februarie el a spus că va participa la manifestaţiile de la Moscova, declarând că astfel „speră să contribuie la consolidarea societăţii letone, în care ruşii şi letonii au opinii diferite privind semnificaţia zilei de 9 mai”. Totodată, el a admis că, pentru poporul leton, cel de al Doilea Război Mondial s-a încheiat doar după 1990, când Letonia şi-a restabilit independenţa. „Ne păstrăm poziţia cu privire la istoria Letoniei şi a Ţărilor Baltice şi la ocupaţia sovietică ce a urmat după al Doilea Război Mondial, care a avut grave consecinţe pentru poporul leton. Cu toate acestea, este important să demonstrăm că Letonia e un stat matur al UE şi NATO, interesat în relaţii de bună vecinătate cu Rusia”, a declarat Zatlers.

Preşedintele Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, va pleca la Moscova pe 9 mai, dar pentru „a comemora toate victimele celui de al Doilea Război Mondial împreună cu alte ţări europene”. Decizia lui a fost luată după ce ambasadorul rus la Tallinn i-a înmânat invitaţia din partea preşedintelui Medvedev.

Anunţându-şi decizia de a pleca la Moscova, preşedintele Ilves a subliniat că sfârşitul celui mai oribil dintre războaiele Europei a însemnat uşurare pentru milioane de europeni. „Aici, în Estonia – dar şi într-o mare parte a Europei Centrale şi de Est – nu putem uita că pentru noi cel de al Doilea Război Mondial s-a încheiat cu adevărat abia o jumătate de secol mai târziu. Nu putem uita nici victimele, chiar dacă aşa o abordare nu e pe placul tuturor”.

Lituania însă nu va trimite niciun oficial de rang înalt la solemnităţile de la Moscova. La 8 aprilie, Darius Semaska, consilierul pentru politică externă al preşedintei lituaniene, Dalia Grybauskaite, declara că, din câte ştie el, de 9 mai ţara sa nu va trimite niciun reprezentant la Moscova. La 22 aprilie, Rolandas Kacinskas, purtătorul de cuvânt al MAE lituanian, a anunţat că la parada de la Moscova nu va participa niciun oficial lituanian de rang înalt şi că ţara sa va fi reprezentată de către ambasadorul Lituaniei în Rusia. La rândul ei, preşedinta Dalia Grybauskaite declara încă în februarie că, pe 9 mai, va vizita Dublinul. În opinia unor observatori, decizia preşedintei lituaniene de a nu se duce la Moscova pe 9 mai este un răspuns la refuzul lui Medvedev de a participa la manifestările ce au avut loc la Vilnius la 11 martie cu ocazia a 20 de ani de la restabilirea independenţei Lituaniei. Mai e important de subliniat că niciuna dintre cele trei ţări nu va trimite militari pentru parada militară organizată de „Ziua Victoriei” la Moscova.

Ce ar trebui să facă Moldova?

Dat fiind faptul că Alianţa pentru Integrare Europeană a decis că Moldova va fi prezentă la manifestaţiile din 9 mai de la Moscova, iar militarii moldoveni – la parada militară din Piaţa Roşie, se pare că e prea târziu să mai discutăm problema participării sau neparticipării Chişinăului la festivităţile din fosta capitală a Imperiului Răului. Mai degrabă ar trebui să ne gândim cum să minimalizăm răul pe care-l produce decizia AIE de a trimite trupe la parada de la Moscova. Autorul acestor rânduri e absolut de acord cu cei care consideră că ostaşii moldoveni nu au ce căuta la Moscova şi că preşedintele Mihai Ghimpu ori prim-ministrul Vlad Filat nu au ce căuta în Piaţa Roşie „pentru a bate din palme armatei care ne-a cotropit”, care ne-a „împins ţara în URSS cu tancurile”, care „ne-a ucis tinerii la Nistru în 1992”, „iar acum ţine sub mantaua sa teritoriul din estul republicii…” (vezi: „9 mai, ca diversiune politică”, TIMPUL, 22 aprilie 2010). Totuşi, dacă „Alianţa a decis” să umilească Moldova în faţa comunităţii internaţionale, credem că preşedintele Mihai Ghimpu, în cazul în care el sau un alt oficial moldovean
va pleca la Moscova, are obligaţiunea morală şi politică să facă o declaraţie oficială în care să sublinieze clar cel puţin două lucruri:

1) Participarea Moldovei la manifestaţiile din ziua de 9 mai de la Moscova nu înseamnă în niciun caz recunoaşterea interpretării ruseşti a istoriei celui de-al Doilea Război Mondial. Viziunea Chişinăului asupra cauzelor şi consecinţelor celui de-al Doilea Război Mondial a fost expusă clar în Declaraţia conferinţei internaţionale „Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele sale pentru Basarabia”, adoptată la 28 iunie 1991 la Chişinău.

2) Pentru RM, la fel ca şi pentru Ţările Baltice, ziua de 9 mai a însemnat încheierea războiului cu Germania fascistă, dar a nu a pus capăt ocupaţiei sovietice, care a continuat până la Declararea Independenţei RM la 27 august 1991. Mai mult, o parte a teritoriului naţional al RM – raioanele de est – continuă să se afle sub ocupaţie rusă şi Guvernul RM cheamă autorităţile Rusiei să-şi retragă trupele militare de acolo cât mai curând posibil.

În final, îndrăznim să dăm un sfat liderilor AIE şi în privinţa componenţei delegaţiei oficiale a RM care se va deplasa la Moscova. Deoarece, în ultimul timp, politicienii moldoveni „aflaţi în călduri electorale” fac din „mersul la Moscova” un sport naţional, le sugerăm celor patru lideri ai Alianţei să-i includă neapărat în delegaţie şi pe dl Dumitru Diacov, preşedintele de onoare al PDM, şi pe dna Zinaida Greceanâi, ex-prim-ministră a RM, ca aceştia să aibă posibilitatea să le mulţumească personal lui Putin şi Medvedev că Stalin le-a deportat părinţii în Siberia în 1949. Căci, dacă „Alianţa a decis” să ne umilim, de ce nu ne-am umili până la perversiune?