Agricultură fără plug. Mai mulți fermieri din nordul țării au decis să implementeze o nouă tehnologie de prelucrare a solului. Așadar, metoda permite păstrarea stratului de cernoziom, dar și sporirea dublă a recoltelor, spun agricultorii.
Pentru fermierul Gheorghe Panfil din localitatea Plop, raionul Dondușeni, agricultura conservativă – No Till (n.red. – „fără arat”) – este o experiență nouă. Tocmai de aceea, ca să renunțe la plug, fermierul a trebuit să învețe cum să-și organizeze cât mai bine munca. Rezultatele nu s-au lăsat mult așteptate.
Cinci tone de grâu la un hectar de pământ
„No-Till înseamnă a nu umbla în sol. Cât mai puțin să răscolim și să umblăm în sol. Nu am arat și nu am făcut nicio lucrare, cu excepția faptului că am mărunțit resturile de floarea-soarelui. Pe timpurile când lucram mai clasic, aram cu plugul ireversibil, însă atunci niciodată nu am obținut cinci tone de grâu la un hectar de pământ”, a spus Gheorghe Panfil.
Și profesorii universitari sunt de aceeași părere. Gheorghe Jigău, profesor universitar, spune că implementarea tehnologiei No-Till în R. Moldova va duce la o minimalizare a pierderilor de minerale din soluri și o creștere a veniturilor pentru agricultori.
„Cu această tehnologie, se reduce la minimum impactul asupra solului și reducem consumurile de energie. Anul trecut, an secetos, grâul în sistemul No-Till a fost obținut cu 1,41 de bani, iar în sistemul clasic – cu mai mult de trei lei. Anul acesta, cheltuielile pentru un kilogram de grâu se estimează la 1,35-1,40 pentru un kilogram. Deci această tehnologie minimalizează costurile, iar veniturile sunt mult mai mari”, a menționat Gheorghe Jigău.
Tehnologia No-Till îndepărtează solurile de secetă
Agricultorii mai spun că tehnologia No-Till ferește solul de secetă, întrucât resturile de plante, care rămân deasupra solului, nu permit razelor solare să absoarbă umiditatea.
„Unde sunt mai multe resturi rămase pe teren, acolo mai puțin o să se încălzească solul, iar când vor fi călduri mari apa acumulată în pământ nu o să se evapore”, a mai adăugat Gheorghe Panfil.
De asemenea, și agricultorul Alexandru Țâbuleac a declarat că, anul trecut, an secetos, recolta de grâu nu a fost mică. „Un an mai devreme, pe terenul agricol, unde anul trecut am plantat grâu, a crescut mazăre verde. Rămășițele le-am fărâmițat, iar mai apoi am pus grâul. Resturile rămase au acoperit practic țărâna, iar razele solarelui nu au putut absorbi apa acumulată în sol așa de repede. Astfel, în loc de trei sau trei tone jumătate la hectar, am luat patru tone. Acesta este și unul din motive pentru care am trecut la noua metodă de prelucrare a solului”, a spus pentru TIMPUL, Alexandru Țâbuleac.
Dai un ban, dar faci doi
Chiar dacă tehnica pentru prelucrarea solului este enorm de mare, investițiile merită, afirmă agricultorii. „Pentru procurarea unei semănători trebuie să plătim aproape 60 mii de euro. Avem subvenții și din partea statului pentru procurarea tehnicii, însă investițiile merită. Dacă vom continua tot așa, în trei ani cel mult, ne scoatem toate cheltuielile”, a afirmat Alexandru Țâbuleac.
Potrivit ministrului Agriculturii, Vasile Bumacov, actualmente, peste 35 de mii de hectare sunt prelucrate, fără a fi arate. Noua metodă este practicată preponderent în raioanele de nord ale Moldovei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
