La aceasta „Românul" ne dă următorul dementi: Voind a da deodată mai multe lovituri în creditul statului, atât de sus ridicat de guvernul actual, opoziţiunea inventează zilele din urmă un neadevăr mai cutezător, mai sfruntat decât toate. Guvernul, după zisele opoziţiunii, ar fi în ajunul de a emite încă 60 sau 70 de milioane de hârtie monetă, fără nicio garanţie, deoarece biletele ipotecare n-ar ajunge spre a acoperi golul din
finanţe.
Câte cuvinte, atâtea criminale neadevăruri în aceste afirmări. Zicem criminale, fiindcă opoziţiunea, izbind creditul statului, nu face rău guvernului, ci ţării întregi. Creditul nu este al guvernului, ci al ţării, şi cine izbeşte într-însul este NU numai inamic al guvernului, ci şi al ţării.
Mai întâi, întrebăm în treacăt pe scamatorii din Strada Doamnei să ne spună anume cât de sus a ridicat guvernul actual creditul statului? Nu cumva l-o fi ridicat şi mai sus decât „situaţia cea strălucită" de mai zilele trecute? Ferească-ne numai bunul Dumnezeu de atâta ridicare a creditului nostru, că despre dl C. A. Rosetti şi cârdăşia puţină nădejde a mai rămas!…
Apoi, la fraza: „Opoziţia inventează zilele din urmă un neadevăr mai cutezător decât toate”… ne luăm voia a întreba pe „Românul" să ne spună vreunul sau două din acele toate neadevăruri cutezătoare inventate de opoziţie, între care cel mai cutezător ar fi alarma dată de noi în privinţa băncii de fiţuici.
Cu toată dezminţirea „Românului” repetăm încă o dată că guvernul are de gând să înfiinţeze o asemenea bancă şi, chiar în această sesiune extraordinară, dacă tăceam noi, era să vie cu proiectul în Camere.
Noi ne-am obișnuit cu neobrăzatele dezminţiri ale „Românului”, şi nu pentru noi sau pentru el, ci numai şi numai pentru publicul cititor mai căutăm a-i spulbera pe aceasta din urmă, şi poate cea mai neobrăzată.
Ne aducem bine aminte cu ce lipsă de ruşine „Românul” ne arunca cuvântul calomnie când noi dădeam alarma că guvernul ctitorilor de la Alcazarul Ionescu are să aducă în Camere proiectul de hârtie-monedă. Noi nu ne-am pălit atunci dezminţirea „Românului” şi, cu toată calomnia lui, am susţinut necontenit că hârtia-monedă vine, şi hârtia-monedă a venit. Cine dar a rămas calomniator?
Păţind de bună-credinţă aşa ruşine ca cei de la „Românul” cu calomnia d-lor, nişte oameni de treabă desigur s-ar fi spânzurat: dar cine merită spânzurătoarea niciodată nu se spânzură, şi mai ales democraţii-socialişti, ca cei de la şcoala d-lui C. A. Rosetti, cărora, fiind foarte modeşti, nu le place să-şi afirme singuri meritele, ci lasă mai bine să capete în zăstâmpuri o solemnă şi mai înaltă afirmare de la dreptatea publică.
Acum, cu banca de fiţuici, îi făgăduim cu siguranţă „Românului”, cutezătorului nostru dezminţitor, aceeaşi păţeală ca şi când cu hârtia-monedă şi sperăm pentru viitorul socialismului în Orient, că şi de astă dată atât meşterul, cât şi ucenicii din Strada Doamnei n-au să se spânzure de ruşine.
Mihai Eminescu
20 septembrie 1878
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
