La CenaKLUbul TIUK de la Târgul de Carte Gaudeamus de la Bucureşti scriitoarea Liliana Corobca (al cărei roman, „Kinderland”, fusese cea mai bine vândută carte a Editurii „Cartea Românească” de la târgul de carte precedent) spunea că avem un exemplu concret de unire – nou înfiinţata editură orădeană „Ratio et Revelatio” lansa trei cărţi „basarabene” pe care le prezentam la această ediţie a CenaKLUbului TIUK, care de obicei are loc la clubul braşovean Rockstadt.
Întorcându-mă la Braşov, am avut bucuria să descopăr un nou exemplu de înfrăţire concretă: la Centrul Cultural Reduta din Braşov urma să se desfăşoare un mini-festival dramatic foarte interesant, numit Săptămâna Teatrului Înfrăţit (2 – 7 decembrie). Evenimentul a fost organizat de Teatrul „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe, în parteneriat cu Teatrul Național Satiricus „Ion Luca Caragiale” din Chișinău.
Teatrul Național Satiricus a prezentat patru piese cu care a cucerit – clar! – publicul braşovean: „Cerere în căsătorie” de A.P. Cehov (regia: Alexandru Grecu), „Paparazzi” de Matei Vișniec (regia: Dan Țopa) şi „Țara asta a uitat de noi” & „Made in Moldova!” de Constantin Cheianu (regia: Sandu Grecu). Aşadar, două piese oarecum clasice, Cehov şi Vişniec fiind doi dramaturgi cunoscuţi peste tot în lume, şi două piese social-existenţiale de Constantin Cheianu, un scriitor contemporan extraordinar, pe care publicul românesc abia acum îl descoperă.
În prima seară s-a jucat „Țara asta a uitat de noi”, o piesă profund „basarabeană”, a cărei acţiune are loc la Chişinău. Subiectul fiind unul social-politic, mă întrebam ce-o fi înţeles publicul român care nu e prea informat despre problemele războiului transnistrean sau în legătură cu corupţia politicienilor moldoveni. Răspunsul a venit în serile următoare, când a fost mult mai mult public în sală (public care a reacţionat mai dezinvolt, iar la sfârșitul pieselor i-au chemat de mai multe ori pe actori la bis – ca să-i aplaude)! Iar a doua piesă i-a convins definitiv, Cehov-ul jucat de basarabeni fiind savuros şi de-a dreptul genial! Dacă la „Țara asta a uitat de noi” oamenii au fost foarte concentraţi, neputându-i scoate din acea stare nici ironiile subtile din text, nici efectele cinematografice foarte inspirat alese, nici situaţiile absurde, la „Cerere în căsătorie” s-a râs încontinuu şi a fost foarte interesantă şi interpretarea lui Matei Vişniec.
„Made in Moldova!” de Constantin Cheianu s-a mai jucat la Braşov (cu titlul „Volodea, Volodea”, în regia directorului Teatrului „Sică Alexandrescu”, Claudiu Goga), la o ediţie a Festivalului de Dramaturgie Contemporană, când a fost una din cele mai reuşite piese de la spectacolele-lectură. E adevărat că partea rap a fost interpretată de cel mai popular cântăreț de hip hop din Braşov, Bibanu, iar rolurile au fost jucate de cei mai faini actori de la teatrul din Braşov, dar curiozitatea braşovenilor a fost cu atât mai mare. Ca şi-n celelalte piese, actorii s-au descurcat excelent, inclusiv la partea cântată. Deşi şi-n „Made in Moldova!” acţiunea piesei are loc la Chişinău, publicul nu s-a mai uitat la piesă ca la o poveste, ca la ceva care se întâmplă undeva departe, altundeva, iar pe ei nu-i priveşte. Asta pentru că toate temele aduse în discuţie în piesă sunt valabile şi pentru România, şi pentru orice ţară din estul Europei (cel puţin), dar şi pentru că actorii au fost foarte convingători, iar regizorul a ştiut să exploateze textul la maximum, combinând reuşit momentele sociale cu cele existenţiale şi mai ales cu cele artistice, iar refrenul care venea ca un laitmotiv nu are cum să nu ţi se întipărească în memorie…
Teatrul Național Satiricus „Ion Luca Caragiale” din Chișinău a făcut o propagandă minunată teatrului basarabean, iar publicul braşovean s-a bucurat de piesele chişinăuienilor, apreciind şi aplaudând îndelung această frăție „deadevă”, cum ar spune unul din cei mai faini scriitori din Braşov, Caius Dobrescu. O înfrăţire concretă, care chiar contează, în comparaţie cu reacţiile naţionaliste agresive & extremiste, dulcegăriile de serviciu sau declaraţiile politice aruncate aiurea, după cum bate vântul. Asta ne face cinste peste hotarele ţării: cultura, fie că e vorba de muzică, literatură, pictură sau teatru!
Mihail Vakulovski
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
