Deși există multe concepții de valorificare a acestui edificiu unic al orașului, de douăzeci de ani nimeni nu a întreprins nimic pentru restaurarea acestuia.
La începutul anului 2011, ziarul TIMPUL a scris articolul Moara Roşie moare sau cum ne este „măcinat” tezaurul despre propunerea companiei de construcții Glorinal de a demola Moara Roșie din cauza faptului că restaurarea ei nu mai este posibilă. Atunci, Ministerul Culturii s-a opus cu vehemență acestor intenții, dat fiind faptul că Moara Roșie face parte din Registrul monumentelor ocrotite de stat. După un an și jumătate însă lucrurile nu s-au schimbat în mod esențial, monumentul continuând să rămână într-o stare jalnică. La fel, ca și conacul Râșcanov-Derojinschi de pe strada București, Moara Roșie este lăsată să se ruineze sub acțiunea soarelui și a ploilor.
Situată în partea de jos a Chișinăului istoric, Moara Roșie se află în balanța primăriei municipiului. În ultimul an, pe un zid al monumentului a fost instalată o plăcuță pe care scrie „Clădirea fostei mori cu aburi, numită „Roșie”, sf. sec. XIX”, ca urmare a campaniei de marcare a monumentelor de importanță națională din Chișinău. Cu toate că experții au mai multe concepții de valorificare a edificiului, principala problemă rămâne restaurarea. „Moara Roșie trebuia să fie restaurată încă în perioada sovietică în cadrul lucrărilor de construcție a unui complex de locuințe pentru tineri. Arhitecții, constructorii și restauratorii pot să reabiliteze această clădire fără mari probleme”, susține arhitectul Eugen Smolin. El afirmă că, ținând cont de faptul că Moara Roșie se află într-o zonă rezidențială, în interiorul monumentului ar putea fi amenajate cafenele, biblioteci etc.
Viceministrul Culturii, Gheorghe Postică, susține în aceeași ordine de idei că e nevoie de un proiect mare de restaurare cu implicarea agenților economici. „E un obiectiv deosebit. Aici ar fi un loc potrivit pentru asociațiile ce se ocupă de arta contemporană”, crede viceministrul.
Pe de altă parte, viceprimarul de Chișinău Nistor Grozavu propunea ca în Moara Roșie să fie amenajate oficii sau un muzeu. În același timp, viceprimarul precizează că edificiul poate fi reabilitat doar cu sume enorme, chiar dacă până acum nimeni nu a făcut un calcul care ar demonstra cât ar costa salvarea monumentului. „O altă variantă ar fi dezmembrarea piatră cu piatră, iar după aceea, din aceleaşi materiale, să fie refăcută înapoi”, propune Nistor Grozavu.
Moara Roșie este una din primele mori cu aburi din Chișinău. Potrivit site-ului oldchisinau.com, moara a fost construită în anii 1850-1860, și-a schimbat periodic proprietarii, iar în 1889 a fost cumpărată de negustorul Abram Levanzon. La sfârșitul sec. XIX era una din cele mai înalte clădiri din oraș, având trei etaje, unde se aflau un magazin, secția de măcinat și elevatorul. În 1901, un incendiu puternic a nimicit o parte din etaje, motiv pentru care proprietarul a reconstruit edificiul din cărămidă roșie, rezistentă la foc. De atunci, i-a fost atribuit numele de „Moara Roșie”. Întreprinderea activa cu utilaj german. Până în zilele noastre, la Chișinău s-au mai păstrat doar două mori cu aburi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
