Ultima oră

Moldova 1, ultimul bastion al comunismului

Institutia Publica Nationala a Audiovizualului a declarat razboi noii majoritati parlamentare, alese de cetatenii cu drept de vot la 29 iulie 2009. Adoptand un comportament impotriva normelor democratice de preluare a puterii in stat, conducerea Companiei „Teleradio-Moldova” nu numai ca se eschiveaza de la obligatiunile ce-i revin prin lege de a informa corect publicul, dar se prezinta si ca un ultim bastion al totalitarismului.

Vineri, in cadrul sedintei de constituire a parlamentului, deputatii din Alianta pentru Integrare Europeana (AIE) au solicitat Companiei „Teleradio-Moldova” timp de antena in aceeasi zi, la o ora de maxima audienta, pentru ca reprezentantii celor patru partide sa poata transmite publicului mesajul lor corect despre deciziile adoptate. De asemenea, AIE a solicitat ca sedinta in plen din 2 septembrie sa fie transmisa in direct. Adela Raileanu, directoarea postului national de televiziune „Moldova 1”, a refuzat sa ofere spatiu de emisie si nici nu a vrut sa auda de transmisiunea in direct, invocand probleme tehnice (ba lipsa de echipament, ba ca „nu poate fi modificata grila”). Totodata, ea a declarat ca demersul legislativului poate fi calificat ca ingerinta in politica editoriala a postului. Asta in timp ce, in direct, la „Moldova 1” este realizata o transmisiune in care sefii vechii conduceri comuniste sunt aratati cum inmaneaza premii. Iar ca presedintele parlamentului, ales democratic de noua majoritate, sa nu poata patrunde pe teritoriului M1, in ograda televiziunii publice sunt dislocati doua sute de ofiteri din detasamentul cu destinatie speciala „Fulger” si alti o suta de scutieri. Pe fundalul acestei acaparari a institutiei, Raileanu transmite presei ca „in Codul Audiovizualului nu exista niciun articol prin care putem fi obligati sa ne modificam grila de emisie”.

Televiziunea nu trebuie sa fie nici a lui Ghimpu, nici a lui Voronin

„Acest lucru demonstreaza inca o data ca „Moldova 1” nu este o televiziune publica si ca rolul ei nu este informarea corecta a cetateanului, ci manipularea lui. Daca era o televiziune cu adevarat publica, nu era nevoie de votul parlamentului”, a comentat situatia noul spicher Mihai Ghimpu. Politicianul a promis ca legislativul va reveni la acest subiect cat de curand posibil si, daca trebuie, va reveni „si cu reforme”. „Este un lucru pe care conducerea televiziunii nu-l constientizeaza. Situatia nu poate sa mai continue astfel… Noi nu dorim sa fie nici televiziunea lui Ghimpu, nici a lui Voronin, a nimanui. Ea trebuie sa apartina cetatenilor, cei care de fapt o platesc”, a adaugat presedintele parlamentului. Spicherul nu stie cum poate fi rezolvata rapid aceasta situatie. El spune ca, in urma reformei din audiovizual, denumita si „reforma lui Arama”, dupa numele Angelei Arama, fosta deputata pepecedista, comunistii si-au plasat toti slugoii in functii-cheie. „Nimic nu-i vesnic, o sa facem si reforme daca va fi cazul”, a conchis Ghimpu.

„Reactia televiziunii este impardonabila”

„Reactia televiziunii este una absolut impardonabila. Ce inseamna sa nu poti face o emisiune cand se putea organiza foarte simplu un talk-show cu Mircea Surdu, de exemplu? Sunt sigura ca Mircea avea sa faca emisiunea cu multa placere, cu atat mai mult ca in perioada de vacanta ei transmit doar filme de prost gust si de proasta calitate. In plus, o asemenea emisiune nu necesita mari cheltuieli – nici tehnice, nici financiare”, a comentat Ludmila Vasilache, membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), fosta angajata la televiziune. Reprezentantul autoritatii de reglementare in audiovizual spune ca nu era nicio problema daca se facea o mica schimbare in grila de emisie. „Era suficienta o aprobare a Consiliului de Observatori (CO)”, a explicat Vasilache, numai ca, tot ea recunoaste, acest CO s-a cam eschivat de la obligatiile de a controla politica editoriala a televiziunii si a radioului public, precum si de a verifica presedintele Companiei si pe cei doi directori, radio si TV, pe care i-a numit in functie. „In primul rand, CO trebuia sa se autosesizeze si sa aiba o reactie”, a mai spus sursa citata. Miercuri, 2 septembrie, CCA urmeaza sa se intruneasca in prima sedinta ordinara de dupa vacanta. Vasilache ne-a spus ca va propune ca CCA sa se autosesizeze pe acest caz. Numai ca s-ar putea ca propunerea sa nu fie acceptata, intrucat si CCA, ca si CO, este controlat politic de comunisti.

„Solicitarea parlamentului este absolut legala”

Juristul in probleme de media Eugen Rabca considera ca solicitarea parlamentului de a organiza o emisiune in seara aceleiasi zile de vineri, cu participarea reprezentantilor celor patru partide AIE, dar si cea de transmisiune in direct a sedintelor plenare sunt legale si nu reprezinta niciun fel de ingerinta in politica editoriala a posturilor publice. „Art. 99 din Regulamentul parlamentului prevede expres un asemenea drept al parlamentului. Sedintele pot fi transmise in direct de catre IPNA Compania „Teleradio-Moldova” din proprie initiativa, precum si la
initiativa parlamentului, ca urmare a unei decizii adoptate cu votul majoritatii deputatilor prezenti. Prin urmare, o asemenea solicitare din partea parlamentului este absolut legala”, explica expertul. „Pe de alta parte, Codul Audiovizualului prevede (art. 51, alin. 3) dreptul IPNA Compania „Teleradio-Moldova” de a inregistra sau de a transmite in direct sedintele parlamentului, guvernului, precum si alte manifestari de interes public. Acelasi articol 52, alin. 1, prevede ca IPNA are obligatia de a asigura accesul populatiei la informatia de interes public, precum si de a asigura cetatenilor RM posibilitatea de a se informa asupra unor evenimente de interes public. Astfel solicitarea parlamentului in ceea ce priveste organizarea unei emisiuni in care reprezentantii fractiunilor parlamentare sa prezinte opinia publicului este absolut legala”, a mai spus aceeasi sursa. Cat despre independenta editoriala a institutiei, expertul mentioneaza ca functionarii din Dealul Schinoasei trebuiau sa se conduca mai intai de asigurarea dreptului publicului la informatie privind evenimentele majore. Or, prima sedinta a legislativului, „in conditiile actuale”, este un eveniment de interes major. „Functionarii din cadrul Companiei trebuiau sa examineze acest demers si sa raspunda in scris parlamentului, astfel incat sa fie posibila verificarea legalitatii unui asemenea raspuns. CO era obligat sa se convoace intr-o sedinta de urgenta pentru a examina acest demers”, mai spune Rabca. La fel ca si Vasilache, expertul sustine ca este problematica functionalitatea acestei structuri de supraveghere. Totusi, primul care trebuia sa se autosesizeze sau sa raspunda demersului legislativului era presedintele Companiei si nicidecum Raileanu, directoarea „Moldova 1”. „Pentru mine este de mirare faptul ca sefii „Moldova 1” erau alertati de o solicitare din partea parlamentului prin care partidele reprezentate in legislativ cer dreptul de a-si prezenta publicului opiniile, insa nu erau alertati deloc pentru ca sunt supravegheati de cateva sute de politisti”, a mai spus juristul.

Am contactat-o si pe Mariana Slapac, presedinta CO, pentru a comenta situatia, dar abonatul „se afla in afara ariei de acoperire”.

Conform legislatiei, atat presedintele Companiei „Teleradio-Moldova”, cat si directorii „Radio Moldova” si TV „Moldova 1” sunt numiti si destituiti cu majoritatea de voturi a membrilor Consiliului de Observatori ai „Teleradio-Moldova”. Acesti membri ai CO nu pot fi schimbati decat la expirarea mandatelor. Actualmente, le-au expirat mandatele la trei membri, iar noul parlament va trebui sa-i numeasca pe cei noi din cei sase candidati selectati deja de CCA. Va reamintim cine sunt cei sase membri „valabili” ai CO: Mariana Slapac, Anatol Dubrovschi, Tudor Tataru, Boris Focsa, Igor Munteanu si Ludmila Barbus. Le-a expirat mandatul lui Veaceslav Ionita, Alexandru Burian si Viorel Cibotaru.

 

 

 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *