O spun medicii specialişti, care efectuează operaţii la preţuri încă usturătoare pentru bugetul găurit al moldovenilor. Spre exemplu, o investigare a vaselor coronariene ale inimii poate ajunge până la 7 mii de lei, iar tratamentul – la aproximativ 24 de mii de lei. Endoprotezarea, un alt serviciu medical destul de costisitor, le poate micşora moldovenilor bugetul familiei cu circa 30 de mii de lei. Deşi medicul cardiolog intervenţionist poate realiza zilnic între patru şi douăsprezece intervenţii, numai doi pacienţi dintr-o sută îşi permit să achite integral tratamentul. Medicii însă ne asigură – serviciile medicale pot fi efectuate fără să achităm niciun bănuţ, doar că pacienţii habar nu au care sunt drepturile de care beneficiază, iar unii doctori nu ezită să profite de neştiinţa oamenilor.

24 de mii de lei… pentru inimă

Odată cu apariţia şi dezvoltarea noilor tehnologii medicale, se dezvoltă şi capacităţile medicinei de diagnosticare şi tratare. Deşi apar în ţara noastră cu o întârziere de aproape zece ani, noile tehnologii îşi fac loc şi la noi, oferind posibilitate medicilor să folosească intervenţiile invazive. Chirurgia intervenţională este una dintre acestea. Datorită unui utilaj performant, care costă milioane, de câţiva ani încoace, moldovenii cu probleme cardiace pot afla cu precizie în urma unei coronarografii (investigaţie cu utilaj de înaltă performanţă) care este situaţia vaselor coronariene ale inimii. Rezultatul nu are cum să fie unul greşit. Ce e bun, însă, şi costă – nici mai mult, nici mai puţin – 6917 lei. Dacă ai nevoie şi de tratament, atunci pentru o intervenţie de cardiologie invazivă, trebuie să achiţi 24 de mii de lei. Suma este fabuloasă, întrucât venitul majorităţii moldovenilor rămâne a fi sub nivelul minimum de existenţă.

În fiecare minut de la începerea infarctului mor 8% din celulele inimii

Ion Popovici, conducătorul departamentului ştiinţific cardiologia intervenţională a Insitutului de Cardiologie

Chiar dacă este extrem de scumpă, chirurgia intervenţională nu este un domeniu rar solicitat, iar utilajele medicale nu stau să se prăfuiască. Şi asta în condiţiile în care medicii ne atenţionează că aproape 70% din populaţie mor de boli cardiace. „În ultimul timp boala întinereşte. Ne referim în acest caz la faptul că victimele ei devin tot mai des tinerii. Sunt prea mulţi factori de risc care intervin în timp… Dar un rol important îl joacă şi cultura sanitară a moldovenilor, ne explică medicul Ion Popovici, conducătorul departamentului ştiinţific cardiologie intervenţională al Institutului de Cardiologie. Mai ales în caz de infarct, spune doctorul, contează nu orele, ci minutele. Aici, problema banilor ar fi trebuit să fie pusă în ultimul rând. „Conform rezultatelor ultimelor cercetări, în fiecare minut de la momentul începutului infarctului mor 8% din celulele inimii. În 12-14 ore toată zona în care a avut loc infarctul se poate necrotiza”.

Medicul ne explică şi de ce costă atât de mult un serviciu pentru o populaţie atât de săracă. „Stentul care este introdus printr-un categhid spre aortă, care are capacitatea de a dilata vasele coronariene, este cel mai scump – de la şase mii de lei, cele mai simple, până la peste zece mii de lei pentru un stent farmacologic. Acesta este mai bun, iar persoanelor ce suferă de exemplu de diabet zaharat li se poate implanta doar acest tip de stent”.

Medicii îşi permit să stabilească taxe fictive

Ceea ce bolnavii însă trebuie să ştie este că intervenţia în cauză nu costă niciun bănuţ, dacă ai poliţă de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Specialiştii din cadrul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM) dau asigurări că serviciile contractate de ei sunt gratuite pentru pacienţii asiguraţi. „Medicii îşi permit să facă speculaţii pe marginea acestui subiect, iar oamenii sunt prost informaţi. Ceea ce trebuie ei să ştie este că, din momentul internării până la rezolvarea cazului, serviciile prestate de noi sunt achitate integral din Fondurile Asigurării Obligatorii de Asistenţă Medicală (FAOAM). Preţul pentru un caz tratat de cardiologie intervenţională (implantarea stentului) este de circa 24 de mii de lei, bani pe care CNAM îi achită. Respectiv, bolnavii nu trebuie să dea niciun bănuţ în plus pentru intervenţia chirurgicală, anestezie, medicamente, cazare, alimentaţie sau altceva”, menţionează Diana Severin, şefă de secţie în cadrul Direcţiei evaluare şi control a CNAM. Ea mai adaugă faptul că, din cauza informării insuficiente, medicii îşi permit să stabilească pe cont propriu taxe fictive. Ion Popovici ne asigură că el nu cere bani adăugător şi le transmite pacienţilor prin intermediul TIMPULUI că la cardiologia intervenţională taxe adăugătoare nu se percep, desigur pentru cei asiguraţi.

Rânduri mari pentru cei cu poliţe

Există, însă, şi un minus pentru cei care se pot trata în baza poliţei. Aceştia sunt puşi în lista de aşteptare, iar cei care pot să amâne tratamentul au un termen de aşteptare chiar şi de jumătate de an, în detrimentul celor care pot merge la tratament imediat ce achită suma necesară. Listele de aşteptare s-au format din luna septembrie, iar acum îşi aşteaptă rândul la tratament peste 250 de persoane, doar din municipiul Chişinău. Situaţia creată a fost precedată de un număr mai mare de intervenţii în ultimele nouă luni decât au fost contractate iniţial. Actualmente, din lipsă de bani, medicii preiau doar cazurile de urgenţă.

Anatolie Taran, directorul general al Spitalului Clinic Republican de Traumatologie şi Ortopedie

Endoprotezarea este un alt serviciu acoperit financiar de CNAM. Şi fracturile se dovedesc a fi foarte costisitoare. La Spitalul Clinic Republican de Traumatologie şi Ortopedie, implantarea unei proteze de şold sau de genunchi, plus internarea, medicamentele şi hrana îi costă pe bolnavii neasiguraţi între 20 şi 30 de mii de lei. Tratamentul arsurilor, şi el acoperit de poliţă, este de asemenea foarte scump. Pentru cei care doresc să se trateze în baza poliţei, există şi aici liste de aşteptare pentru cei care mai pot amâna tratamentul, doar că numărul celor care aşteaptă este mult mai mare. Directorul general al spitalului, Anatolie Taran, spune că în lista de aşteptare se află peste o mie de persoane, aceasta în situaţia în care spitalul este principala instituţie medicală din ţară unde sunt tratate asemenea cazuri. Nici aici, nici la Institutul de Cardiologie pacienţii nu au de unde da bani pentru asemenea intervenţii costisitoare. Cazurile când aceştia se tratează pe cont propriu sunt doar unul sau două din o sută.

Dacă o parte din serviciile oferite de prestatori pot fi acoperite de CNAM, există şi alte intervenţii cu mult mai costisitoare decât cele menţionate. Numai că în acest caz nici CNAM-ul nu are prea multe soluţii. Implantările de stenturi pe alte artere decât cele coronariene, implantările de stent renal, stentul de aortă, sau carotidian, embolizările de miom uterin ş.a.– sunt servicii foarte costisitoare şi nu sunt incluse în Catalogul unificat de tarife pentru serviciile medico-sanitare acordate de către instituţiile medicale, unele din serviciile date ajungând chiar şi până la 25 de mii de euro. Acestea nu sunt contractate de CNAM, din lipsă de fonduri. Totuşi, oamenii au nevoie de aceste intervenţii, dar renunţă la tratament din lipsă de bani. O altă problemă, ne explică medicii, este procedura foarte complicată şi îndelungată de a introduce un nou serviciu în Catalog. De multe ori, încercând să demonstreze necesitatea unui serviciu, blocaţi de birocraţie şi hârtii, medicii renunţă. Astfel, spun ei, Catalogul rămâne cu mult în urma necesităţilor pacienţilor, dar şi dezvoltării serviciilor medicale de ultimă oră.