Rusia, cu o apărare pe mai mult de 800 de kilometri, se pregăteşte pentru o contraofensivă ucraineană, al cărei rezultat va fi decisiv pentru continuarea conflictului, transmite AFP și News.ro.
Pe măsură ce noroiul de iarnă începe să se usuce şi după o ofensivă rusă cu rezultate limitate, conflictul ar trebui să intre în curând într-o fază în care Kievul vrea să-şi recapete iniţiativa.
Dar Moscova a învăţat lecţiile eşecurilor din trecut şi mizează, încă o dată, pe un război lung pe care pretinde că este sigur că îl va câştiga.
Instalaţiile ruseşti se întind de la Herson, în sud, până în nord-estul Ucrainei, adică între 800 şi 900 de kilometri. O acumulare de „straturi de fortificaţii şi tranşee”, explică pentru AFP Brady Africk, de la think-tank-ul American Enterprise Institute.
„Aceasta include şanţuri antitanc, bariere, linii de apărare prefabricate precum „dinţii de dragon” şi tranşee pentru bărbaţi”.
Atacurile ucrainene se vor confrunta prin urmare cu mai multe perdele succesive. „Scopul ruşilor este să primească lovitura”, rezumă Pierre Razoux, director al Fundaţiei Mediteraneene pentru Studii Strategice (FMES). „În a doua cortină, atacatorul tinde să se blocheze şi chiar dacă trece, a treia este complicată”.
Prima linie oferă o mulţime de opţiuni. „În orice strategie defensivă, încerci să conduci atacatorul pe terenul pe care l-ai ales”, explică Andrew Galer, analist la British Janes Institute.
Este posibil ca locaţia contraofensivei să nu fie încă decisă. Şi poate fi precedată de „o momeală, cu un atac la scară mică” pentru ca ruşii să se aperă împotriva „a ceea ce nu este atacul principal”.
La Moscova, Vassily Kashin, de la Universitatea Naţională HSE, evocă drept opţiuni regiunea Bakhmut, scena unor lupte grele de luni de zile, şi sudul. „Datele pe care le avem sunt foarte limitate”, admite el.
Luni, şeful grupului paramilitar rus Wagner Evgheni Prigojin a prezis o contraofensivă pentru ziua în care luptătorii săi vor fi cucerit Bakhmut, arătând spre data de 9 mai, comemorarea victoriei Rusiei asupra Germaniei naziste.
Pierre Razoux aminteşte, de asemenea, de posibilitatea unui bluff, fără a exclude „o superbă operaţiune de înşelăciune a Kievului pentru a-i face pe oameni să creadă că nu sunt atât de pregătiţi”.
Kremlinul se bazează, aşa cum a făcut de la începutul conflictului, pe mai mulţi soldaţi, care continuă să crească printr-o campanie de recrutare.
„Dispozitivul rusesc, chiar epuizat, va avea în continuare suficiente rezerve pentru a ajuta la atenuarea şocului”, asigură Philippe Gros şi Vincent Tourret, într-un studiu pentru Fundaţia pentru Cercetare Strategică (FRS).
„Au pus în aplicare suficiente măsuri de contra-mobilitate pentru a face orice avans ucrainean considerabil mai dificil”.
Chiar şi rezerviştii slab pregătiţi pot ţine probabil linii. Pentru Vassily Kashin, „nicio ofensivă ucraineană, chiar şi cea mai eficientă, nu va pune capăt acestui război”.
Pe hârtie, cu toate echipamentele occidentale, Kievul este mai bine înarmat decât acum un an. Dar o parte din arme nu se află încă pe linia frontului şi unele tocmai au înlocuit echipamentul ucrainean distrus.
FRS subliniază „un nivel ridicat de pierderi generate de războiul de uzură, în special în rândul celor mai experimentaţi ofiţeri şi soldaţi”, precum şi o „constrângere drastică a consumului de muniţie”.
Ucraina jonglează între armele sale din perioada sovietică şi echipamentele moderne. O complexitate care accentuează importanţa logisticii.
Spargerea liniilor inamice are sens doar dacă permite controlul zonei cucerite. „Cu cât (ucrainenii) merg mai departe în revendicarea teritoriului, cu atât lanţul de aprovizionare este mai lung”, avertizează Andrew Galer.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ştie că occidentalii încep să obosească şi că ajutorul este din ce în ce mai discutat, mai ales în Statele Unite.
„Nu are dreptul de a face greşeli. Nu poate acţiona decât atunci când este sigur de mutarea lui”, ra rezumat Pierre Razoux.
Însă Ucraina, în timp ce îşi pregăteşte operaţiunea, trebuie să apere în continuare o listă de priorităţi: Kiev, Harkov, axa logistică dintre cele două oraşe, graniţa sa cu Belarus, axele cu graniţa poloneză şi cea românească, Odesa, centrale nucleare civile.
Fostul colonel devenit istoric Michel Goya notează, la rândul său, că „în acest război au fost realizate doar două breşe: la Popasna de către ruşi în mai 2022 şi mai ales în provincia Harkov de către ucraineni în septembrie”. Cu toate acestea, adaugă el, „poziţiile ambelor părţi, în special ale părţii ruse, sunt în prezent mult mai puternice decât erau la acea vreme”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
