Nașterea Domnului
Și totuși să nu uităm: oare Nașterea Domnului înseamnă bradul, cadourile, mâncărurile? Nu e brad, dar e și el. Nu sunt doar cadourile, dar ele nu lipsesc. Masa întinsă nu e scopul Crăciunului, dar ne adună pe toți laolaltă. Toate acestea sunt doar straiele de sărbătoare pe care le îmbracă casele și familiile pentru ca bucuria noastră să fie deplină.
Și dacă am îmbrăcat straie alese, să lăsăm nu doar ochii și stomacul să participe la sărbătoare, dar și urechile: să ascultăm slujba Nașterii Domnului, să deschidem ușile colindătorilor (cei care avem norocul să ne bată la ușă). Dacă nu vor veni cetele de colindători pe strada noastră, să le urmărim la televizor, dar mai ales să ne colindăm unii pe alții.
Frumusețea și bucuria pe care le-am simțit apropiindu-se în săptămânile de post au ajuns pe culmi astăzi. Să vă iertați unii pe alții, să vă colindați, să dăruiți – fiindcă darul e semnul iubirii. Dacă există verbe care pot cuprinde în ele iubirea, atunci primele sunt: a veni și a da. Darul nu are valoare fără dăruitor, iar chemarea „vino” e exprimarea dragostei. Și nu mărimea sau calitatea darului contează, ci de la cine vine. Cu toții avem o bluză veche, o carte, un fular, pe care le păstrăm cu sfințenie, fiindcă sunt de la tata și mama, de la prietenul bun, de la cineva care nu mai e azi cu noi.
Celor care țin calendarul pe vechi, le urăm post ușor în continuare și să nu se lase „păcăliți” în seara Anului Nou, să țină postul cu hotărâre până la Crăciun. Iar în 7 ianuarie să se bucure și să colinde.
Însă rugămintea mea cea mai arzătoare e să nu uităm ce înseamnă cu adevărat Nașterea Domnului. Celelalte care vin pe lângă – să le primim, dar să știm că noi prăznuim întruparea lui Iisus Hristos, Mântuitorul nostru. Sărbători binecuvântate!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!