NATO are un punct vulnerabil în Europa: Butoiul cu pulbere e în Polonia – Fitilul, la Moscova

Deşi împărtăşesc poziţii similare în privinţa Rusiei şi sunt partenere în NATO, Polonia şi Lituania încă mai au de împărţit un mic teritoriu de graniţa, Suwalki, pe care şi-l dispută de peste 100 de ani.

Suwalki, un teren de aproximativ 100 de kilometri pătraţi, este la o azvârlitură de băț de Kaliningrad, iar istoria disputelor polonezo-lituaniene pentru această fâşie de pământ lasă loc liber Moscovei să speculeze eventualele conflicte entice din zona, aşa cum a făcut în Ucraina (Crimeea, Donbas), Georgia (Osetia de Sud, Abhazia) şi Moldova (Transnistria), arată Consiliul Atlantic.

Ameninţarea este cu atâta mai mare cu cât exclava rusă Kaliningrad, mica poartă la Marea Baltică păstrată de Moscova, găzduieşte cele 56 de nave de război din Flota Baltică, un număr important de submarine, două baze aeriene, o brigada năvală şi numeroase trupe terestre.

Tensiunea în zona este atât de mare încât Polonia cere cu insistenţă structurilor centrale din NATO să asigure o prezenţa continuă în regiune, în vreme ce liderii politici din Lituania, Estonia şi Letonia nu au ezitat să tipărească broşuri prin care să înveţe populaţia cum să se comporte în cazul unei invazii ruseşti, potrivit Newsweek.

De altfel, studiul think tank-ului RAND demonstrează că o invazie terestră a armatei ruse ar duce la cucerirea capitalelor celor trei ţări baltice în aproape 36 de ore, în vreme ce alte analize efectuate de experţii militari americani demonstrează că enclavă militarizată Kaliningrad poate bloca accesul avioanelor NATO în regiune în caz de conflict.

Cu Moscova în coaste

După destrămarea URSS, Moscova a avut grijă să îşi păstreze zone de influenţă în apropierea tuturor statelor care şi-au declarat independenţa şi au dat semne că sunt gata să vireze spre vest.

Exploatând tensiunile etnice din diverse regiuni, Rusia a creat rapid enclave, proces care a culminat cu anexarea Crimeii şi întreţinerea conflictului din estul Ucrainei.

Un scenariu de acest tip nu este exclus nici în cazul zonei Suwalki. Denumită şi Triunghiul Suwalki (delimitat de oraşele Punsk, Sejni şi Suwalki – n.red.), regiunea a fost aprig disputată în ultimul secol între Polonia şi Lituania, iar mixul populaţiei din zona ar putea permite Rusiei să întreţină tensiuni de natură etnică.

De altfel, după 1991, acestea au şi răbufnit, chiar dacă la o intensitate redusă, o parte dintre lituanieni neputând da uitării nici acum perioada războaielor cu Polonia de acum aproape 100 de ani şi ocuparea capitalei Vilnius de către polonezi.

În 2014, după anexarea Crimeii, un sondaj efectuat în rândul lituanienilor arată că aceştia consideră Polonia a două ameninţare pentru ţară lor după Rusia.

Repetiţii pentru război

În nord-vest, Suwalki este străjuită de Kaliningrad, iar sud-estul este flancat de Belarus, unul dintre cei mai fideli aliaţi ai Moscovei. Deşi un conflict între Lituania şi Polonia pe tema revendicării zonei Suwalki este exclus din start, ca urmare a apartenenţei celor două state la aceleaşi structuri euro-atlantice, regiunea rămâne încă un focar de tensiuni entice.

Până acum, singurul semn care demonstrează că liderii politici europeni din zona baltică au sesizat pericolul inflamării unui conflict etnic în zona îl constituie planul de a constitui din 2017 o brigada militară comună cu trupe provenind din Polonia, Lituania şi Ucraina.

NATO însă ar trebui să acorde atenţie şi aspectelor culturale şi istorice ale regiunii, încurajând o mai mare cooperare între Vilnius şi Varşovia, pentru a şterge resentimentele existente între cele doua națiuni, concluzionează experții Consiliului Atlantic.

sursa: business24.ro