Rasmussen nu a dezvăluit numele ţărilor care vor găzdui numele bazelor, dar informaţia vine pe fondul cererilor explicite din partea României, Poloniei şi ţărilor baltice că NATO să-şi mute efectivele din Vestul Europei în Est, acolo unde ameninţarea Rusiei a devenit explicită în urmă crizei din Ucraina.

"Trebuie să vedem realitatea: Rusia nu mai consideră NATO un partener", a spus Rasmussen, care a declarat că la Summitul crucial al NATO de la Cardiff (4-5 septembrie) va fi făcut anunţul oficial al Alianţei privind noile baze. Potrivit unor surse citate de The Guardian, în anunţul oficial nu va fi menţionat termenul "baze permanente", pentru a acomoda opoziţia unor ţări Franţa, Italia şi Spania, care nu sînt de acord cu iritarea Rusiei.

Rasmussen a declarat în interviul citat că la summitul din Cardiff toate divergenţele de opinie dintre statele membre NATO vor fi rezolvate (Franţa, Italia şi Spania se opun noilor baze în estul Europei, UK şi SUA le susţin, Germania e neutră), iar decizia va însemna că trupe, echipamente şi logistică vor fi trimise în baze din estul Europei.

Întrebat dacă vorbim de trimiteri permanente de trupe sub "steagul" NATO în Europa de Est, Rasmussen a confirmat. "Pe scurt răspunsul este DA. Pentru a nu există neînţelegeri folosim însă frază <atât timp cât este necesar>. Aliaţii noştri din est vor fi mulţumiţi când vor vedea ce conţine planul de acţiune pe care îl pregătim", spune el.

Cel mai probabil oraşul polonez Szczecin va fi centrul noilor activităţi, spun surse apropiate discuţiilor, iar mişcările ar putea începe "în câteva ore", a precizat secretarul general al NATO. "Pot fi într-un sistem de rotaţie, cu mare frecvenţa a schimbărilor. Ideea este că orice potenţial agresor să ştie că dacă se gândeşte să atace o ţară NATO va trebui să înfrunte nu doar soldaţi din ţară respectivă, ci şi trupe NATO. Asta e important", a mai spus înaltul oficial, referindu-se la noile desfăşurări de forţe din Europa de Est.

Nu e prima oară după Al Doilea Război Mondial când Rusia ia cu forţă teritorii, spune Rasmussen "Clar că trebuie să ne adaptăm acestor realităţi (…) Am observat o schimbare remarcabilă legată de capacităţile armatei ruse încă de la războiul cu Georgia, în 2008. Vedem că Rusia şi-a îmbunătăţit capacitatea de a acţiona rapid. Ei pot transformă în foarte scurt timp un exerciţiu militar de amploare într-o operaţiune serioasă de ofensivă militară". 

Secretarul general NATO mai spune că sunt dovezi clare din "rapoarte multiple" că Rusia destabilizează estul Ucrainei "printr-o combinaţie sofisticată de război convenţional şi operaţiuni de informare, dar mai ales de dezinformare. E nevoie de mult mai mult în afară de NATO pentru a contracara un astfel de război hibrid".

Rasmussen spune că la summit-ul de la Cardiff se vor discuta şi modalităţi de a ajută Ucraina din punct de vedere militar pentru a face faţă ameninţării venită din Rusia "Ucraina îşi urmează propriul drum. Acest lucru va fi demonstrat la summit unde vom avea o întâlnire NATO-Ucraina. Acolo vom decide ce putem face pentru a ajută Ucraina să-şi construiască noi capacităţi în sectorul de securitate, să-l modernizeze".

Obiectivele României la summit-ul de la Cardiff

Premierul Victor Ponta declara pe 25 august că unul dintre obiectivele României la summitul crucial al NATO din septembrie (Ţară Galilor) este "o prezenţa clară din punct de vedere militar a NATO în România", fără a spune însă dacă e vorba despre o nouă baza NATO sau prezenţa unor forţe aliate pe teritoriul României. Un obiectiv similar fusese enunţat de preşedintele Traian Băsescu în luna iulie.

Premierul Ponta a mai spus că alte obiective urmărite de România la summitul NATO sînt "un angajament foarte clar pentru tot flancul estic de asigurare a securităţii şi a parteneriatului din această regiune", precum şi "un sprijin foarte clar spre noii candidaţi la aderarea la UE, pentru Ucraina, Moldova, Georgia".

Ponta a mai spus că "obiectivele României au fost stabilite între toate instituţiile statului", anunţînd că Executivul va fi reprezentat la summitul NATO din 4-5 septembrie prin ministrul Apărării, Mircea Dusă, şi ministrul de Externe, Titus Corlăţean.

În acest moment, cele mai multe trupe NATO sînt dispuse în American de Nord şi Europa de Vest (cîte 1,5 milioane), în timp ce în statele din Europa Centrală şi de Est sînt dizlocaţi doar 300.000 de militari aliaţi.

Reamintim că România este reprezentată la NATO de şeful statului, Traian Băsescu.

Preşedintele Băsescu a prezentat la final de iulie cele opt obiective ale României la summit-ul NATO din luna septembrie, din Marea Britanie. Primul obiectiv este "adoptarea de măsuri concrete pe termen lung şi echilibrarea geografică a resurselor militare ale Alianţei pe teritoriul Uniunii Europene",

Printre priorităţile enumerate de preşedintele Băsescu pentru summitul NATO se mai numără redefinirea relaţiei dintre NATO şi Rusia, adâncirea cooperării dintre NATO şi partenerii estici (Republica Moldova, Ucraina, Georgia) şi asumarea de către toate statele membre a alocării a 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare. 

hotnews.ro