Odată cu apariţia internetului şi, mai nou, a reţelelor de socializare, simt că bârfitul a devenit ocupaţia noastră preferată. Punem cap la cap informaţiile venite din diferite părţi, rezolvăm puzzle-uri şi scheme relaţionale, iar la sfârşitul zilei deducem că am trăit mai mult fericirile şi tristeţile altora, decât pe ale noastre.
În ciuda criticilor, bârfa poate fi un lucru bun. Răspândirea informaţiilor despre o persoană în care nu poţi avea încredere sau despre situaţii nedrepte ne poate tempera frustrările, arată un nou studiu. Cercetătorii de la Universitatea din California au cuplat subiecţii la monitoarele care determină intensitatea bătăilor inimii şi le-au cerut să urmărească un joc dintre două persoane, dintre care una trişa. În momentul când au observat comportamentul greşit al unui jucător, bătăile inimilor tuturor subiecţilor s-au intensificat semnificativ. Când li s-a oferit posibilitatea, majoritatea subiecţilor au transmis jucătorului onest o notă prin care îl înştiinţau că adversarul era necinstit.
„Odată cu răspândirea informaţiei despre persoana care a avut un comportament incorect, bătăile inimii au reintrat în ritmul normal, iar subiecţii nu s-au mai simţit atât de frustraţi”, a spus unul din autorii studiului, Robb Willer. El a continuat, explicând că, de multe ori, bârfa apare din grija faţă de alţii, iar acest obicei are şi un efect social pozitiv. În plus, anume persoanele generoase par să utilizeze deseori acest tip de bârfă.
Criticată şi blamată de mulţi, bârfa joacă un rol important în menţinerea ordinii sociale – un scop ce a adus beneficii pentru evoluţia noastră ca indivizi. Potrivit cercetătorilor, în timp ce strămoşii noştri au început să trăiască în grupuri tot mai largi, a devenit imposibil pentru ei să monitorizeze comportamentul tuturor membrilor. Acest fapt a determinat o evoluţie a practicilor lingvistice, în special a bârfei, prin care să împărtăşească informaţiile privind reputaţia anterioară a noilor membri.
Studiul menţionat mai sus a analizat doar bârfa motivată de altruism, şi nu cea rău-intenţionată, motivată de interese ascunse, care poate ruina reputaţii şi planta neîncredere. Autorii consideră că o astfel de bârfă nu oferă beneficii sociale. „Bârfa maliţioasă este reală. Uneori, oamenii bârfesc pentru a se răzbuna faţă de adversarii lor sau pentru a avansa în societate, ori carieră. Nu am studiat această formă a bârfei, dar credem că anume existenţa acestui tip de bârfă atrage atâta negativism şi critici. Am urmărit să arătăm că bârfa poate avea şi o importantă funcţie socială”, a conchis R. Willer.
(S. U.)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
