În astfel de situații se află persoanele nevăzătoare și cele cu vederea redusă. Pentru a crea ceva, aceștia au nevoie de o perioadă mai lungă de timp și de mai mult efort. Nimeni dintre ei nu va lăsa mâinile în jos în fața greutăților vieții, căci sunt obișnuiți să lupte cu ele. Din păcate, din cauza dizabilității, acești oameni nu sunt apreciați la justa lor valoare, iar talentele și aspirațiile lor rămân în umbră.

Nu permit să li se ruineze visul

În pofida diagnozelor pe care le au, tinerii nevăzători și slab văzători doresc să obțină o profesie. Facultățile le aleg reieșind din aspirații, și nu din posibilitățile reduse din cauza lipsei de vedere. Astfel, Limbile străine, Jurnalismul, Dreptul și Psihologia sunt doar câteva dintre facultățile alese de ei. Tinerii cu dizabilități au nevoie de condiții speciale pentru a face față cu succes cerințelor procesului de învățământ. Studentul Facultății de Arte Plastice și Design a Universității Pedagogice „Ion Creangă” Vladimir Butucea susține: „Puține auditorii dispun de suficientă lumină, lucru care îmi face activitatea mai dificilă”.

O altă problemă sunt cărțile destinate acestei categorii de persoane. Studentul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat Costică Sârbu spune: „În Republica Moldova nu există nicio bibliotecă care ar pune la dispoziția nevăzătorilor și slab văzătorilor o gamă largă de cărți, mai ales de specialitate”.

Unica sursă de literatură este Centrul de suport fără bariere pentru studenți și elevi cu deficiențe de vedere din cadrul USM, care în prezent lucrează la scanarea și lărgirea numărului de cărți.

Nu știm să îi abordăm

Puțini dintre noi și-au pus întrebarea: „Cum se descurcă persoanele cu deficiențe vizuale la facultate”? Pe lângă faptul că nu văd la tablă, ele își găsesc cu greu colegii și auditoriile, mereu având nevoie de cineva care să-i ajute. Studentul Facultății de Matematică și Informatică a USM Artiom Danici susține: „Pentru ca să văd la tablă, mereu trebuie să dau banca mai aproape de ea”, iar Vladimir Butucea afirmă: „Întotdeauna trebuie să stau mai aproape de tot, iar atunci când nu văd – pipăi. Astfel, analizez parametrii și datorită memoriei pun totul pe foaie”.

Multe persoane cu dizabilități adesea sunt ocolite și uneori chiar discriminate din simplul motiv că interlocutorii lor nu sunt pregătiți, nu cunosc cum trebuie să se comporte cu ele. Studenta Facultății de Limbă și Literatură Străină Cristina Vârtosu susține: „Profesorii mă tratează la același nivel ca și pe ceilalți studenți”, în timp ce studentul de la Istorie și Filosofie Costică Sârbu declară: „Personalul din cadrul instituției nu este instruit corespunzător și atunci când se întâlnesc cu astfel de probleme, nu știu cum trebuie să se comporte”.

Tinerii speră că în viitor se vor bucura de schimbări.

Conform datelor prezentate de vicepreședinta Asociației Orbilor din R. Moldova, Larisa Celan, numărul de studenți nevăzători sau slab văzători care își fac studiile la moment în universitățile din țară este de 51, anual absolvind circa 15..

Alfabetul Braille este un sistem de scriere folosit de cei cu deficiențe de vedere. Literele sunt compuse din puncte ieșite în relief care pot fi simțite cu ajutorul degetelor. Literele de la A la Z au fiecare semne corespunzătoare în Braille.

Sistemul a fost creat de Louis Braille în 1825. Sistemul se bazează pe o matrice de șase puncte aranjate pe două coloane de câte trei puncte, fiecare aranjament corespunzând unei litere a alfabetului.