Nicolae Cojocaru, dr. în filozofie: Cu privire la determinativele „apartenență etnică” și „naționalitate”

Însă cu totul alta e situația în cazul, spre exemplu, al națiunii nord-americane. În SUA națiunea e definită foarte frecvent ca o comunitate de oameni care au decis ca să trăiască împreună. Și e corect, dacă avem în vedere anume această țară și câteva altele, în acest aspect asemănătoare. Iar, deoarece cei care trăiesc în SUA, de regulă, erau/sunt și cetățeni ai acestui stat, aici treptat s-a ajuns la identificarea naționalității cu cetățenia. Asta o confirmă și denumirea celei mai cuprinzătoare comunități internaționale – ONU. Denumire, afirmată cu influența decisivă a americanilor și în care națiunile sunt considerate entități politice sau state/comunități de cetățeni. Așadar, în acest caz (al înlocuirii termenului națiune-etnie cu termenul națiune politică) apartenența etnică e ignorată (ceea ce însă nu trebuie aplicat și referitor la națiunile naturale).

Sub influența acestei tendințe dar și, cu deosebire, în urma eforturilor celor care negau și mai neagă drepturile populației de origine etnică autohtonă, ne-am pomenit și noi în situația, când determinativul naționalitate se identifică cu cetățenia. Adică ni se neagă dreptul de a ne declara apartenența etnică, ceea ce înseamnă, fără nicio îndoială, continuarea politicii de deznaționalizare. Această operație meschină derivă din negarea, de către ideologii celor veniți peste noi, a caracterului național al statului Republica Moldova, ca formă de determinare politică administrativă a românilor moldoveni de la est de Prut, la o anumită etapă.

Aplicată la viitorul recensământ de la noi, această substituire – lipsită absolut de temei științific – va genera consecințe care vor înrăutăți și mai mult relațiile dintre părțile populației R. Moldova.

Deci, ele trebuie evitate. Iar asta se poate face cel mai ușor și eficient prin înlăturarea din chestionarul recensământului a confuziei metodologice la care m-am referit. Adică prin a lăsa în el, la capitolul despre care e vorba, următoarele două întrebări: – apartenența etnică (naționalitatea) și – cetățenia (în răspunsul la această, a doua, întrebare urmând să fie indicată denumirea statului / statelor cetățenia căruia/cărora o/le are persoana respectivă).

În așa caz, eficiența politică administrativă a rezultatelor recensământului va fi mult mai mare, fiindcă el va oglindi real atât componența etnică a populației R. Moldova, cât și apartenența cetățenească a trăitorilor în acest stat.

Nicolae Cojocaru,
dr. în filozofie