Săptămâna trecută au fost publicate discuțiile telefonice dintre funcționarii direcțiilor de Educație, Tineret și Sport din Chișinău și câțiva agenți economici. Astfel, s-a scos la iveală că micuții din grădinițe urmau să fie hrăniți cu pește infectat, carne alterată și alte produse de o calitate inferioară. În urma acestor descoperiri, circa 20 de persoane au fost suspendate din funcție și li s-au emis mandate de arest la domiciliu sau în penitenciare. Totuși, părinții nu au rămas indiferenți și au ieșit la protest.

„Nu ne otrăviți copiii” – cu acest mesaj au protestat luni, 28 noiembrie, un grup de părinți. Ei condamnă ilegalitățile funcționarilor publici implicați în licitațiile trucate și au înaintat către Direcția Generală Educație, Tineret și Sport din Capitală câteva cerințe, printre care pedepsirea tuturor persoanelor implicate. Oamenii vor demisia și sancționarea șefei Direcției Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb și a celor implicați în scheme, de la directori de grădinițe până la depozitari. Totodată, oamenii cer posibilitatea de monitorizare a alimentației în instituțiile de învățământ de către reprezentanții părinților, organizarea sistemului de video-monitorizare în blocurile alimentare a grădinițelor și școlilor.
Cu toate acestea, șefa Direcției generale educație, tineret și sport, Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb, susține că nu este vinovată și nu a știut despre calitatea produselor livrate în grădinițe. „Eu, cu certitudine, afirm că în activitățile date nu sunt implicată, nu am știut și nu sunt vinovată. Nu aș da vina sau să mă apăr pe mine. Poate într-adevăr trebuia de apelat la niște controale din partea altor organe, niște controale mai dure, mai eficiente. Nu poate un om să răspundă pentru absolut tot ce are loc. În fiecare instituție este conducătorul care primește acest produs. Având copii la grădiniță cum vă puteți imagina că aș fi putut accepta așa ceva, în detrimentul altor copii și al meu personal? Eu îmi asum responsabilitatea pentru că nu am atras atenția. Eu cred că nu toată mâncarea aceasta a ajuns peste tot…”, a declarat șefa Educației în cadrul unei ședințe a Primăriei Chișinău.

Funcționara a fost suspendată din funcție în perioada anchetei interne inițiată de primarul Dorin Chirtoacă împreună cu șeful Direcției sănătate, Mihai Moldovanu. Prin urmare, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și Centrul de Sănătate Publică inspectează toate blocurile alimentare din școli și grădinițe.

18 lei pe zi pentru fiecare copil

Scandalul alimentației în grădinițe a început încă din primăvara acestui an. Părinții au bătut alarma și au anunțat autoritățile că astfel copiii au o alimentație nesănătoasă în grădinițe. Erau hrăniți cu crenvurști, prăjeli, mult zahăr și prea puține fructe, legume. Cu insistență, Ministerul Sănătății a venit cu recomandări privind noile meniuri și au interzis carnea procesată. Mai mult, atunci ministerul a introdus și o oră de exerciții fizice.

Conform Direcției educație a Capitalei, statul alocă puțin peste 18 lei pe zi pentru fiecare copil. De exemplu, programul de alimentație pentru o zi prevede un ceai de dimineață și pâine cu cașcaval, dar și o farfurie de terci. La prânz copiii primesc ciorbă poloneză cu smântână, terci din grâu cu unt, chiftele din pește cu legume, pâine, compot din fructe uscate. La chindii se servesc turte dulci și lapte cu cacao, iar la cină „cartofi ca acasă”, pâine și ceai cu lămâie.

Ce mănâncă alți copii din alte țări, la grădiniță și la școală

Pentru a face o comparație a alimentației în școli și grădinițe, am tras cu ochiul în meniurile copiilor din alte țări. Pe site-ul autorității publice a statului Victoria din Australia, există un serviciu de consiliere în alimentație sănătoasă. Acesta a făcut public meniul recomandat grădinițelor și conține pentru fiecare zi câte un platou de fructe proaspete (mere, portocale, banane, pere și altele). La prânz, copiii mănâncă paste boloneze (cu carne de vită, morcov, bostănei, roșii, linte și pasta) și la chindii ei primesc un platou cu tartine, cremă de cașcaval, roșii și morcovi gratinați. În alte zile, cei mici gustă carne de pui coaptă și orez cu legume. Cel mai interesant este faptul că picii au la masă apă plată ori lapte și atât. Pâinea, ceaiul lipsesc.

Despre meniul copiilor din Japonia a scris The Washington Post. Potrivit publicației, alimentele care ajung pe mesele copiilor sunt autohtone și niciodată înghețate. „Din când în când, părinții mai cer rețetele să le vadă. Copiii vorbesc despre ce au mâncat la grădiniță, la școală și cer părinților ca să le pregătească aceeași mâncare acasă”, spune directorul școlii Umejima din Tokyo.
Hrana principală de cele mai multe ori este compusă din orez și legume, pește și supe. Fiecare porție costă în jur de trei dolari, adică aproape 60 de lei moldovenești.

Franța – model pentru toți

Aruncăm o privire peste meniurile copiilor din Europa și mai exact Franța. Un site specializat în alimentația sănătoasă a publicat un articol despre prânzurile școlare în care autorul spune că meniurile sunt stabilite cu două luni înainte de către șefia bucătăriei din instituția de învățământ și sunt expediate către un dietetician ca să le certifice. Mâncarea este preparată chiar în bucătărie și nu se utilizează semipreparate sau produse înghețate. Potrivit lui Dany Cahuzac, consilierul pe probleme școlare din orășelul Annecy, Franța, toate fructele, legumele, peștele și carnea sunt produse autohtone și multe din ele sunt furnizate de fermierii din localitate. „Brutăria locală livrează pâine proaspătă în fiecare dimineață. Și la fiecare două zile există cel puțin un element organic în meniu. Singura băutură la prânz este apa plată, filtrată din robinet, servită în ulcioare de sticlă”, spune funcționarul pentru site-ul www.mindbodygreen.com.

Pentru ziua de luni, bucătarii propun salată de roșii și castraveți; carne de vițel marinată cu ciuperci și broccoli; o bucățică de cașcaval și la desert – tartă de mere. Marți – salată de varză cu roșii; friptură de vită, cartofi și roșii coapte cu ierburi; cașcaval, pâine și la desert este un kiwi. În altă zi copiii primesc salată de cartofi și murături; pește cu conopidă; un piersic; cașcaval, pâine și apă.

Francezii mai pun accent pe multă mișcare și nu se rezumă la cele două ore de educație fizică pe săptămână. Potrivit sursei menționate, elevii din toată Franța au parte de trei principale recreații – 15 minute de alergat de dimineață, o odihnă de 60 de minute după masa de la prânz și o altă pauză de 15 minute după-amiază. „Pe lângă aceste pauze, elevii sunt încurajați să meargă pe bicicletă sau pe jos. În afară de orele de educație fizică, în timpul săptămânii copiii merg pe jos în diferite excursii școlare cum ar fi la o bibliotecă locală, la o fermă din localitate, pe malul lacului sau la munte. Este promovat mersul pe jos, mai ales pentru cei tineri. Copiii de la grădinițe de trei-patru ani parcurg câte doi kilometri pentru a ajunge la bibliotecă. Uneori, ei mai merg la centrul pentru pensionari și cântă persoanelor în vârstă”, susține autorul articolului.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în 2016, un locuitor al R. Moldova consumă, anual, peste 210 litri de lapte și produse lactate. Această cantitate depășește de trei ori media din Uniunea Europeană. Totodată, o persoană mănâncă 177 de ouă pe parcursul unui an. Printre cele mai consumate alimente se numără și pâinea. Unui om îi revine peste 110 kilograme de produse de panificație pe an, de două ori mai mult decât în UE. Pe de altă parte, cantitatea de carne, peşte şi cartofi, consumată de moldoveni, este de două ori mai mică decât cea a cetăţenilor din ţările comunitare.
 
Vă prezentăm mai jos mai multe modele de alimentație în diferite școli:

Franța

Marea Britanie

Spania

Statele Unite ale Americii

Mai multe imagini puteți vedea aici.