O putere paralizată

La nivel de instituţii ale statului se observă nişte mişcări care vin să ne convingă o dată în plus că sforile în R. Moldova sunt trase de nişte structuri obscure, care doresc cu tot dinadinsul să fortifice regimul castelar al unor persoane căpătuite din crimă organizată, abuz de putere şi… prin ignorarea oricăror norme şi legi din stat.

Mişcările din Consiliul Coordonator al Audiovizualului, unde Gorincioi, într-o clipită, îşi înscăunează succesorul; mişcările din Consiliul Superior al Magistraturii, care deschid calea lui Muruianu spre al doilea mandat de preşedinte al CSJ; tentativa de rebeliune instituţională la care a recurs un membru al Guvernului în cazul legat de „Moldtelecom”; refuzul a două componente ale Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) de a aproba, sâmbătă, Bugetul şi politica bugetară pe motiv de „lipsă de mandat” şi de interes de partid; haosul generat de asistenţii sociali în legătură cu cei 130 de lei pentru de foc… Ar fi doar câteva exemple ce vin să demonstreze că forţe aflate departe de interesele reale ale moldovenilor pun la cale acţiuni concertate de paralizare a puterii în stat, astfel ca în haosul instaurat să-şi consolideze controlul asupra unor segmente importante din economie şi societate, să demonstreze, la momentul oportun, cine e capabil să facă ordine în ţară, evident, prin metode clientelare. Manivelele pentru această „revoluţie a căpătuiţilor” au şi fost puse în mişcare – cadre bine plasate şi protejate de fostul regim, dar şi de structuri de interese nu numai economice, ci şi geopolitice.

De fapt, paralizia actului guvernării în R. Moldova este o consecinţă a ignoranţei de care au dat dovadă componentele AIE atunci când au semnat documentele de funcţionare a Alianţei. Or, insistând asupra creării (inventării) unor aşa-numite mecanisme de coordonare şi control, Filat, Lupu şi Ghimpu au ignorat definitiv principiile separaţiei puterilor în stat. Azi, unele componente ale AIE vor să transforme Consiliul Alianţei într-un fost „birou politic al CC”, iar sub acest paravan de aşa-zisă „coordonare” să-şi promoveze interesul de partid sau de grup, dar mai ales electoral, în detrimentul programului de guvernare. Situaţia devine şi mai penibilă când se observă că una sau altă componentă a AIE încearcă să folosească structura de „coordonare” ca pe un fel de căpăstru pentru parteneri.

Nu aş fi abordat acest subiect – mama lor cu intrigile şi intriguţele lor!!! -, dacă ceea ce se întâmplă în prezent nu s-ar fi transformat deja într-un pericol real pentru procesul de integrare europeană a R. Moldova. Iar acest pericol constă în faptul că actuala guvernare ar putea să pice cu brio examenele la reforma justiţiei şi la reforma economică, astfel că termenele asumate în negocierile cu FMI, BM şi UE să fie compromise iremediabil. Eu nu exclud că anume acest lucru se urmăreşte şi de către comunişti, dar şi de către unele componente ale AIE, exagerat de fidele programelor şi doctrinelor lor de partid. Unii analişti înclină să creadă chiar că blocajele şi isteria de presă pe care le promovează unii exponenţi de vârf ai Alianţei urmăresc scopul de a-l impune pe premierul Filat să demisioneze. Dacă este adevărat, înseamnă că am avut dreptate atunci când scriam într-un comentariu pentru „Vocea Basarabiei” că, după autocompromiterea lui Lupu şi compromiterea lui Ghimpu, i-a venit rândul şi lui Filat să fie compromis. Întrebarea, însă, este fundamentală: cine câştigă din toate acestea? Poate că a venit timpul ca cei trei lideri ai AIE să le spună cetăţenilor ţării adevărul despre ceea ce se întâmplă în ţara lor şi cine conduce de facto această ţară? Pentru că, dacă lucrurile nu vor fi spuse pe nume în următoarele săptămâni, s-ar putea să asistăm la nişte scenarii pur şi simplu şocante. Dar câte nu se fac la noi în numele interesului naţional?
P. S. Apropo, ieri a început procesul intentat fostului preşedinte francez, Jacques Chirac. În vârstă de 78 de ani, acesta va trebui să răspundă în faţa tribunalului într-un caz de presupuse locuri de muncă fictive create la începutul anilor 1990 când a fost primar al Parisului. La noi procese nu apar nici pentru lucruri mult mai grave.