O replică care ne lasă fără replică

În urma apariţiei articolului „Ministerul Culturii investighează neregulile de la Biblioteca Naţională” în ziarul TIMPUL din 6 iulie 2012, a urmat desigur replica intitulată „Nereguli inventate” semnată de Consiliul ştiinţific şi Consiliul de administraţie al Bibliotecii Naţionale. Amintim că articolul s-a referit la blocarea interviului cu cercetătoarea Nina Negru de pe pagina electronică a ziarului în calculatoarele bibliotecii şi la disputa privind drepturile de autor asupra anchetei naţionale „Timpul şi spaţiul lecturii în RM”, care a fost realizată acum patru ani, dar nu a fost încă publicată. De asemenea, precizăm că articolul a fost scris după ce la redacţia ziarului a venit şefa Serviciului programe culturale al BNRM, Raisa Melnic, soţia directorului instituţiei Alexe Rău, cu rugămintea ca un text despre Biblioteca Naţională semnat de Nina Negru, şefa Serviciului studii şi cercetări, să fie publicat peste două luni, după aniversarea a 180 de ani de la înfiinţarea Bibliotecii. Directorul BNRM a explicat că soţia sa a venit pentru a proteja imaginea instituţiei. „Ea nu a venit pentru mine. E o doamnă care se gândeşte la imaginea instituţiei, nu la imaginea personală. E un an aniversar, 180 de ani de la înfiinţarea instituţiei şi într-un an de acest gen nu este bine să apară un material conflictual care să afecteze imaginea Bibliotecii”, a declarat Alexe Rău.

Replica Bibliotecii Naţionale (în original) cu unele precizări ale redacţiei

„În conformitate cu dreptul la replică, Consiliul Ştiinţific şi Consiliul de Administraţie al Bibliotecii Naţionale cer să fie publicate următoarele precizări şi dezvăluiri la articolul dlui Ion Macovei „Ministerul Culturii investighează neregulile de la Biblioteca Naţională”, apărut în cotidianul „Timpul” din 6 iulie 2012.

În articolul în cauză se face uz de informaţii neverificate, cu scopul de a denatura realitatea, şi a da expresie unor intenţii şi opinii preconcepute. Drept care, pentru a apăra onoarea şi bunul nume câştigat de Biblioteca Naţională prin tot ce a făcut ea pentru renaşterea naţională şi promovarea valorilor strămoşeşti, ne vedem obligaţi să facem următoarele precizări şi comentarii:

1. Cazul legat de blocarea în reţeaua de computere a BNRM a unui interviu cu dna N. Negru publicat în cotidianul „Timpul” din 10 aprilie 2012 a fost unul într-adevăr accidental şi aducem în favoarea acestui adevăr următoarele dovezi şi argumente.

Cazul e legat de necesitatea de a stopa difuzarea în reţeaua de computere locală texte, imagini şi produse video cu conţinut pornografic. Această măsură a fost cerută de cititorii Bibliotecii Naţionale în reclamaţiile lor, unele adresate chiar guvernului. În plus, această filtrare a pornografiei în cadrul instituţiilor publice este obligatorie şi în conformitate cu Legea privind protecţia moralităţii în Republica Moldova.
Astfel că, urmare acestui curs de împrejurări pe data de 09.02.2012 în reţeaua de computere a BNRM a fost implementat un soft de filtrare a site-urilor cu caracter indecent, cu mai bine de două luni înainte să apară interviul dnei N. Negru în „Timpul”. În momentul implementării nimeni nu putea prevedea că peste două luni va apare un astfel de interviu. În plus, filtrul menţionat e construit pe cuvinte-cheie, printre care şi cuvântul „cum” (în limba engleză cu sens obscen) care a apărut în titlul interviului cu dna N. Negru.

Un al doilea neadevăr în articolul cu pricina este că accesul la interviul dnei N. Negru a fost deblocat abia după intervenţia jurnalistei de la „Timpul”. Adevărul, însă e că accesul a fost deblocat cu o zi înaintea venirii jurnalistei, după sesizarea dnei N. Negru.

Cât priveşte părerea specialistului IT pe care l-a consultat „Timpul”, că chipurile, a fost posibilă blocarea site-ului „Timpul” în întregime, vă relatăm, că în toată „perioada de blocare”, la care se referă „Timpul” în articolul în cauză, site-ul „Timpul” a fost accesibil zilnic şi solicitat de mii de ori pe zi (în lunile: februarie – 24.110 conectări; martie – 53.176 conectări; aprilie – 46.584 conectări; mai – 70.239 conectări; iunie – 87.786 conectări), printre publicaţiile solicitate numărându-se şi articolele dnei N. Negru.

Nota redacţiei. Contactată de TIMPUL, cercetătoarea Nina Negru susţine că a sesizat Serviciul de automatizare despre blocarea articolului pe timpul.md în aceeaşi zi în care a venit jurnalista ziarului. La rândul său, administratorul reţelei de calculatoare a bibliotecii Sergiu Elaşco afirmă că, dacă ar fi dorit să blocheze unele articole ale N. Negru, ar fi introdus în filtru numele ei sau denumirea site-ului timpul.md.

2. Explicaţiile la acest subiect care au fost prezentate redacţiei nu sunt nişte explicaţii “suspecte”, ci explicaţii veridice, scrise şi semnate de colaboratorii BNRM

Nota redacţiei. Explicaţiile sunt suspecte pentru că unele nu sunt înregistrate nicăieri şi nu indică cui sunt adresate. Mai mult decât atât, Nina Negru, despre care e vorba în aceste scrisori, nu a avut acces la o parte din ele.

3. Este un neadevăr afirmaţia din “Timpul” că raportul cercetării a fost înmânat dlui Alexei Rău şi că a zăcut în sertare patru ani. Materialele de raport au fost prezentate în luna martie 2011, cu un an în urmă secretarului Consiliului Ştiinţific al BNRM, dna doctor T. Luchian. Şi s-au aflat materialele de raport nu în sertare, ci au fost repartizate membrilor Consiliului Ştiinţific pentru a le citi şi a le discuta mai apoi la şedinţa consiliului.

4. De asemenea, e un fals afirmaţia că dl A. Rău a încălcat legea dreptului de autor (n.r.), de vreme ce în baza raportului, în care, de altfel, nu e indicat dl A. Rău în calitate de coordinator. Încă nu a fost scrisă, nici publicată vreo carte, ori vreun alt fel de material şi nici nu a fost pregătit ceva pentru publicare. Or, nu este logic, e nonsens, să spui de cineva că a încălcat dreptul de autor fără să existe obiectul dreptului de autor.

Nota redacţiei. TIMPUL nu a afirmat că Alexe Rău, directorul BNRM, a încălcat legea dreptului de autor. La legea respectivă face referire cercetătoarea Nina Negru în petiţia sa din 7 martie adresată lui Alexe Rău.

5. Importantă pentru înţelegerea justă a aspectului legat de dreptul de autor aplicat la acest caz este următoarea precizare. Afirmaţia despre rolul de coordonator al dlui A. Rău se referă la organizarea cercetării, şi în special în perioada 2001-2006 (când dna N. Negru încă nu făcea parte din echipa cercetării), din care cauză, în răspunsul său la petiţia dnei N. Negru, el foloseşte verbul a fi la perfectul compus, care, după cum se ştie, exprimă o acţiune terminată în trecut, deci una care nu continuă în prezent. De altfel dna N. Negru nici nu l-a scris în calitate de coordonator pe materialele de raport prezentate spre discuţie, nici pe vreo viitoare carte elaborată în baza cercetării.

6. Ţinem să atragem atenţia şi asupra faptului că dna N. Negru minte când afirmă că toate cele 260 de pagini ale raportului sunt scrise de mâna ei. Mai mult de trei pătrimi din ele sunt tabelele ce conţin analiza datelor din teritoriu efectuată de inginerul programator. Iar la celelalte pagini scrise, de text, interpretative (singurele care prezintă cu adevărat rezultatul muncii dnei N. Negru) a mai participat şi o biblioteconomistă. În plus la elaborarea celor 260 de pagini au contribuit trei angajaţi care introduceau în computer datele parvenite din teritoriu, directorii bibliotecilor publice din teritoriu care au organizat acolo munca, a zeci şi zeci de bibliotecari operatori ce luau interviuri de la populaţie.

În consecinţă, conform art. 14 al Legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe, atât raportul de cercetare, cât şi cartea ce urmează să fie elaborată şi editată în baza lui, constituie opera de serviciu (sintagma e luată direct din acest articol al legii). Prin urmare, la editare se va proceda în strictă conformitate cu acest articol, iar faptul că dna N. Negru ne tratează cu aroganţă ca pe nişte “ziduri” oarecare pe zecii de colegi care au muncit la realizarea acestei cercetări naţionale, este o insultă umilitoare, o bătaie de joc fără precedent la adresa colectivului nostru”.