O singură hotărâre a Curţii Constituţionale a fost executată în 2011

În raportul făcut public astăzi se arată că, din cele 35 de sesizări soluţionate de CC, 21 au vizat controlul constituţionalităţii prevederilor unor acte normative, patru au ţinut de interpretarea Constituţiei, şapte au avut drept obiectiv validarea mandatelor de deputat, două au fost sesizări ale Curţii Supreme de Justiţie cu privire la excepţia de neconstituţionalitate şi o sesizare a vizat iniţiativa de revizuire a Constituţiei. Un număr de 40 la sută din sesizări (17) au fost semnate de către deputaţi, 14 din ele avându-i ca autori pe deputaţi din fracţiunea PCRM. Avocaţii parlamentari şi Comisia Electorală Centrală au depus câte şapte sesizări, iar Curtea Supremă de Justiţie, ministrul Justiţiei şi Procurorul General – câte două sesizări. Deputaţii din fracţiunile partidelor alianţei de guvernare (PLDM, PL şi PD) au depus patru sesizări sau 9% din numărul sesizărilor depuse în total la Curte.

În perioada de referinţă, CC a pronunţat 29 de hotărâri, şapte decizii şi a emis un aviz. Prin trei hotărâri au fost declarate neconstituţionale unele prevederi ale legilor şi hotărârilor Parlamentului, nouă hotărâri au confirmat constituţionalitatea unor prevederi contestate, iar prin alte trei hotărâri au fost recunoscute neconstituţionale doar o parte din normele contestate. De asemenea, Curtea a respins patru sesizări prin care s-a solicitat controlul constituţionalităţii unor acte normative emise de Parlament şi a restituit două sesizări, deoarece nu corespundeau cerinţelor legale.

Pentru controlul constituţionalităţii actelor Guvernului, în 2011 CC a fost sesizată de trei ori. Însă, în două cazuri, procesele pentru controlul constituţionalităţii au fost sistate, pe motiv că fondul problemei ţinea de controlul legalităţii, ce intră în competenţa instanţelor de drept comun. O sesizare a fost restituită. Din cele cinci sesizări privind interpretarea Constituţiei, patru au fost admise, iar una – respinsă.

Principalele concluzii enunţate de Curte în anul 2011 au fost:

– e constituţională modificarea cuantumului prestaţiilor sociale, ce nu are ca efect suprimarea unor drepturi, nu afectează mijloacele de existenţă ale persoanelor şi nu le impune o povară excesivă şi disproporţionată în raport cu interesele legitime ale colectivităţii;
– e neconstituţională stabilirea unui stagiu de cotizare de 35 de ani pentru femei, acesta nefiind corelat cu vârsta generală de pensionare de 57 ani;
– e neconstituţională modificarea modului de pensionare şi a altor garanţii sociale ale judecătorilor;

– şeful statului este obligat să dizolve Parlamentul ori de câte ori nu e ales Preşedintele RM, în condiţiile prevăzute de Constituţie. Această normă se aplică integral şi în cazul Parlamentului învestit în cadrul alegerilor anticipate, dacă precedentul Parlament a fost dizolvat în legătură cu nealegerea şefului statului (17/2011). Parlamentul nu poate institui prin lege organică o altă majoritate decât 3/5 pentru alegerea Preşedintelui RM în cazul dizolvării multiple a Parlamentului, cauzată de eşuarea alegerii Preşedintelui (17/2011);

– este neconstituţională angajarea răspunderii Guvernului în timpul vacanţei parlamentare, fără prezenţa exponentului puterii executive în şedinţa plenară a Parlamentului, determinând imposibilitatea depunerii oricărei moţiuni de cenzură şi, implicit, a oricărei dezbateri politice privind menţinerea sau retragerea încrederii acordate Guvernului la învestitură;

– propunerile CSM nu pot fi obligatorii pentru un organ colegial cum este Parlamentul, deoarece fiecare deputat e liber să voteze după propria convingere;

– hotărârea Parlamentului constituie un act decizional indispensabil pentru accederea candidaţilor propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii la funcţiile de judecător, preşedinte şi vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, actele celor două autorităţi – Consiliul Superior al Magistraturii şi Parlamentul – fiind interdependente;

– principiul constituţional al prezumţiei dobândirii licite a averii instituie o protecţie generală ce se aplică tuturor persoanelor, inclusiv, în egală măsură şi în acelaşi volum, funcţionarilor publici şi altor persoane salarizate de la bugetul de stat.

În cazul în care Curtea Constituţională a constatat existenţa unor lacune în legislaţie, ea expediază o adresă organelor respective, document care urmează să fie examinat de autoritatea vizată. În anul 2011, au fost expediate 9 adrese – niciuna din acestea nu a fost executată.

Deşi hotărârile Curţii Constituţionale sunt definitive şi nu pot fi supuse vreunei căi de atac, în 2011 a fost executată doar o singură hotărâre a CC.

Timpul.md