O zi în „bucătăria” experţilor criminalişti

Astfel a început discuţia mea cu şeful Direcţiei tehnico-criminalistice a Departamentului de poliţie (DT-C) al Ministerului Afacerilor Interne, Nicolae Bodrug. Colonelul de poliţie mi-a deschis „bucătăria” expertizelor efectuate de MAI. Astfel, am aflat că direcţia este structurată în şapte secţii, pe domenii de activitate, în cadrul cărora se efectuează următoarele tipuri de expertiză: dactiloscopie, armă albă, traseologie, balistică, expertiza tehnică a falsului în documente, grafologică, a portretului, tehnico-explozivă, auto-tehnică, fizico-chimică, a substanţelor narcotice etc. „Subdiviziunile criminalistice din comisariatele de poliţie din teritoriu fac expertize dactiloscopice, traseologice, tehnică a documentelor, o parte din cele balistice, iar în câteva se fac şi cele grafoscopice. În rest, specialiştii de acolo sunt antrenaţi anume în cercetarea la faţa locului, depistarea obiectelor, ambalarea lor şi transmiterea către ofiţerii de urmărire penală sau procuror pentru stabilirea expertizelor. În oraşele Bălţi, Orhei, Cahul, Căuşeni şi Drochia sunt şi laboratoare de cercetare a drogurilor”, a afirmat colonelul, menţionând că cele mai complicate expertize sau cele care necesită utilaj special sunt transmise la MAI.

Microscop comparator cu conexiune la calculator „Projectina Comac”, cu soft-uri „Lucia Forensic”

Secretele armelor… dintr-o împuşcătură

Balistica este o parte a criminalisticii care elaborează metode şi mijloace tehnico-ştiinţifice de studiere a armelor de foc şi a părţilor lor componente. „Examinăm dispozitive care produc împuşcătura, muniţii şi diverse materiale folosite la confecţionarea pieselor pentru arme de foc, de asemenea, pulberea lăsată la locul infracţiunii, bucăţi de metal de la cartuşe şi alte materiale ce ţin de cele menţionate”, a precizat şeful Secţiei examinări şi evidenţă balistică, locotenent-colonel Silvio Focşa.

Potrivit lui, în cadrul DT-C a fost creată o colecţie republicană de gloanţe şi tuburi de cartuşe, din care fac parte toate gloanţele ridicate de la infracţiunile nedescoperite, precum şi cele trase experimental din armele de foc cu ţeava ghintuită, supuse evidenţei conform legislaţiei. Colecţia cuprinde şi tuburi ale gloanţelor armelor de foc din dotare ale ministerelor de forţă, persoanelor fizice, juridice. „Când parvine o informaţie operativă, tuburile se ridică din bazele de date şi se compară cu cele de la locul infracţiunii”, a spus Silvio Focşa şi mi-a explicat cum funcţionează acesta (foto). „Pe o parte se fixează obiectul – un tub. Pe alta – tubul care a fost tras experimental dintr-o armă de foc. Sistemul de iluminaţie sub diferite unghiuri şi lupa de diferite mărimi ne permite să vedem imaginea pe ecran şi să observăm semnele individuale ale obiectelor. Cu acest sistem efectuăm şi măsurările. Astfel, putem aprecia unghiul de înclinaţie şi cel de impact cu obstacolul, iar în baza tuturor imaginilor putem aprecia direcţia, distanţa şi unghiul de tragere”, a specificat şeful Secţiei examinări şi evidenţă balistică.

Şeful Secţiei examinări şi evidenţă balistică, locotenent-colonel Silvio Focşa

Infracţiune descoperită peste zece ani

Şeful adjunct al Direcţiei, maiorul de poliţie, Mihail Coşleţ ne spune că, dacă o crimă a fost săvârşită cu o armă de foc, atunci tuburile se păstrează până în momentul descoperirii ei, chiar dacă acest fapt poate dura mai mulţi ani. „Nu demult, a fost descoperită o infracţiune gravă după câţiva ani din momentul săvârşirii ei. Mă întrebaţi cum? S-au depistat obiectele infracţiunii şi s-a stabilit că din arma respectivă a fost efectuată împuşcătura”, a spus maiorul de poliţie.

Potrivit lui, în secţia balistică activează specialişti care posedă permise pentru efectuarea de sine stătătoare a examinărilor balistice, care sunt incluşi în Registrul de stat al experţilor judiciari. Laboratorul balistic este dotat cu microscop comparator cu conexiune la calculator „Projectina Comac”, cu soft-uri „Lucia Forensic”(foto).

Cele 20 de întrebări

Şeful Direcţiei a spus că la efectuarea expertizei, specialiştii se ghidează de un set standard de întrebări: de la 1-4 de bază şi până la 20, în funcţie de fiecare caz în parte. „Noi am elaborat acest set de întrebări şi le-am trimis şi în teritoriu, pentru a uşura puţin munca experţilor şi ofiţerilor de urmărire penală”.

Nicolae Bodrug susţine că utilajul tehnic este preponderent nou. „Avem şi programe noi care ne permit să efectuăm mai multe investigaţii. De exemplu, dacă avem un paşaport suspect din Nigeria sau Sudan, pentru examenul criminalistic în vederea verificării lui putem accesa un program special şi imediat vedem cerinţele acestuia: câte nivele de protecie are paşaportul, cum se reflectă în razele ultraviolete, cum este lipită fotografia, cum este tipărit etc. Toate acestea ne ajută să stabilim autenticitatea documentului”, a menţionat colonelul.

Din zeci de urme, doar câteva pot fi ale infractorului

Experţii mi-au explicat şi modul în care lucrează specialiştii. „Noi ridicăm obiectele de la faţa locului, iar ofiţerii de urmărire penală sau procurorul decid care probe pot fi folosite pentru descoperirea crimei. De exemplu, s-a produs un furt într-un apartament şi acolo au fost găsite vreo 60 de urme palmare, digitale şi altele. Iniţial se analizează informaţia: în apartament trăieşte mama, tata, fiica, sora, soţul surorii, iar ieri a intrat nănaşul sau altcineva. Adică vreo şase-şapte persoane au fost ieri în apartament. Verificăm şi constatăm că din 60 de urme, 40 aparţin stăpânilor. Înseamnă că aceste 40 nu vor fi verificate la expertiză pentru că nu are sens. Rămân 20. Dintre acestea, vreo câteva aparţin vreunui prieten de-al surorii, altele – altcuiva din rude sau cunoscuţi şi rămân vreo cinci-şase. Prin metoda excluderii, rămân doar câteva urme care au tangenţă cu cazul dat”, a specificat N. Bodrug.

Potrivit lui, o expertiză durează mai mult timp, în funcţie de numărul obiectelor investigate. „Ca să nu tergiversăm termenul, la un caz pot lucra mai mulţi experţi. De obicei, o expertiză durează 15 zile lucrătoare. Depinde de performanţa utilajului folosit, de capacităţile expertului şi de alte circumstanţe. Dacă, de exemplu, în această perioadă a fost săvârşită o crimă gravă sau deosebit de gravă, atunci experţii lasă treburile curente şi se concentrează asupra acestui caz grav”, conchide şeful Direcţiei.

Direcţia tehnico-criminalistică prestează şi servicii contra plată, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 508 din 11.05.2006.