Potrivit analistului, "deocamdată suntem martorii unei goane dupa cetățenia română pentru ca moldovenii să-și rezolve problemele și nu pentru că statul R.Moldova nu are dreptul la existență".
Comentatorul de la Chișinău, Oazu Nantoi susține că în R.Moldova în prezent nu se prefigurează vreo perspectivă ca majoritatea populației pe malul drept al Nistrului, într-un mod conștient, pașnic, fără antagonizări interne să meargă la un referendum și să decidă unificarea cu România.
”R.Moldova fiind în componența României nu poate să pretindă nici la un nivel de autonomie. Spre exemplu, într-un județ, în loc de președinte, departament vamal, Banca centrala, în loc de diferite funcții mustoase, nemaivorbind de 101 fotolii de deputați, vreo duzină și jumătate în Guvern, ar fi fost probabil un prefect. Nu cred că clasa politică din R.Moldova, așa cum o cunoaștem noi cu o doză sănătoasă de cinism care depășește bunul simț, este gata să se unească cu România și să devină cetățeni de rând. Noi nu putem să mergem înainte uitându-ne în trecut. Mileniul trei ne oferă alte instrumente de reparare a problemelor moștenite din trecut decât secolul XX”, declară Nantoi.
”Profitând de asistența Uniunii Europene ar trebui să aducem R.Moldova la acea fază când ea va corespunde criteriilor de la Copenhaga și poate în vreo 10-15 ani R.Moldova să devină țara membră a Uniunii Europene. Să nu fim umiliți în continuare de acel regim de vize care există de-a lungul Prutului așa cum a fost în anii 1990 când lumea umbla cu bicicletele și buletinele de identitate și nu s-a prăbușit nici cerul peste noi, nici nu ne-am unit cu România, ci a început procesul de integrare – cu studenți, business, familii constituite”, continuă Oazu Nantoi.
Potrivit expertului de la Chișinău, R.Moldova este un stat care are perspectivă de a se consolida în calitate de stat suveran, ceea ce deloc nu înseamnă că trebuie să inventăm alte limbi, decât cea română.
”Este o anormalitate când pe site-urile instituțiilor oficiale din R.Moldova, denumirea limbii se schimbă în funcție de rezultatele alegerilor”
”În societatea noastră se atestă o creștere a persoanelor care sunt conștiente de faptul că noi vorbim limba română, care nu se tem de acest cuvânt, de acest termen și pentru care normal ar fi fost ca și în Constituție să fie fixată prevederea că e limba română. Însă, noi nu putem trece mecanic de la denumirea limbii la impunerea identității etnice tuturor concetățenilor noștri. Autoidentificarea etnică este o chestiune pur personală într-o țară democratică. Este o anormalitate când pe site-urile instituțiilor oficiale din R.Moldova, denumirea limbii se schimbă în funcție de rezultatele alegerilor parlamentare”.
”Românofobia continuă să fie instrumentul utilizat de politicieni”
”Când erau comuniștii la guvernare peste tot scria pe net md (limba moldovenească), iar acum ro (limba română). În societatea noastră nu s-a acumulat acel procentaj de cetățeni care să determine un asemenea rezultat de alegeri parlamentare, încât această Constituție să fie modificată într-o manieră calmă și firească”, mai spune analistul de la Chișinău.
”Să nu uităm de 7 aprilie 2009 când Partidul Comuniștilor a închis frontiera cu România, l-a expulzat pe ambasadorul român, a acuzat România de lovitură de stat. Aceasta este societatea noastră, chiar dacă există niște realități care nouă nu ne plac. O eventuală unire s-ar face când majoritatea cetățenilor va considera că unificarea cu România este soluția optimă”, a conschis Oazu Nantoi.
Sursa: rfi
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
