Se măsoară după 5 minute lungimea hîrtiei de filtru umezită fără a se consideră primii 5 mm. Sub 10 mm se consideră hiposecretie lacrimală, între 10 şi 30 mm secreţia este normală. Aceste valori sînt arbitrare şi aproximative, supuse numeroaselor variabile dintre care vîrstă e cea mai importantă. Peste 60 de ani, secreţia lăcrimară reflexă involuează, iar testul Schirmer trebuie să rămînă superior egal cu 10 mm. Datorită variaţiilor secretiei lacrimale, testul Schirmer trebuie făcut între orele 8 şi 17. O altă metodă de apreciere cantitativă a secretiei lacrimale constă în măsurarea timpului de rupere a filmului lacrimal.
Filmul lacrimal se subţiază între două clipiri. Se materializează filmul lacrimal instilind o substanţă colorantă în fundul de sac conjunctival inferior. Pacientul e pus să clipească de mai multe ori şi se aşteaptă cîteva momente. Se cere acestuia să rămînă cu ochii mari deschişi privind drept înainte şi se examinează filmul lacrimal la biomicroscop. Se măsoară timpul ce separă ultima clipire de apariţia primei zone uscate pe cornee, marcînd ruptură filmului lacrimal. Dacă timpul mediu e superior valorii de 25 de secunde, filmul lacrimal e stabil; dacă e inferior valorii de 10 secunde, filmul e instabil. Există variaţii legate de sex şi de vîrstă. De exemplu, la bărbaţi timpul de rupere a filmului lacrimal este mai lung decît la femei.
Ce putem face
* Clipeşte, clipeşte! Cititul, privitul la televizor, la ecranul computerului, cusutul sînt activităţi în timpul cărora oamenii uită să clipească. Ia-ţi cîte o pauză de cîteva minute la fiecare ora, în care să ţii ochii închişi ori să clipeşti în voie.
* Acoperă-i cu o batista caldă. Dacă ţi se usucă ochii din cînd în cînd, încearcă să scapi de acest inconvenient acoperindu-i cu comprese calde timp de cinci-zece minute, de două-trei ori pe zi. Căldură stimulează producţia de lacrimi.
* Păcăleşte-i cu… lacrimi artificiale! Pentru uscăciunea cronică, medicii recomandă lacrimile artificiale, care se găsesc în farmacii. Dacă e nevoie să le foloseşti de mai multe ori pe zi, alege o formulă fără conservanţi.
* Fereşte-i de foehnuri şi ventilatoare. Manevrează cu grijă uscătoarele de par (cît mai departe de ochi). În avion, unde aerul este, oricum, foarte uscat, redirecţionează curentul de aer condiţionat de deasupra capului.
* În exterior, poartă ochelari de soare.
Atenţie la calculator
Cînd privim ore în şir ecranul monitorului, uităm pur şi simplu să clipim. În plus, redarea specifică a imaginii prin puncte (pixeli) forţează ochiul la un efort suplimentar de adaptare. Cîteva măsuri simple ne pot scuti de necazuri pe viitor.
* Distanţă – Reglează-ţi monitorul astfel încît marginea superioară să se afle uşor sub nivelul privirii tale, la o distanţă de 40-50 cm. Astfel, ochii vor fi mai relaxaţi, la fel şi ceafă. Dacă nu poţi să-ţi coborî monitorul, ridică-ţi scaunul şi pune-ţi un suport sub tălpi, la o înălţime confortabilă. Ţine-ţi documentaţia lîngă monitor, la aceeaşi distanţă de ochi, pentru a nu fi nevoit să-ţi refocalizezi încontinuu privirea.
* Lumina indirectă în camera – lumina indirectă este cea mai bună. Nu-ţi obligă ochii să lupte cu reflexiile ecranului. Acoperă ferestrele cu draperii, dacă este cazul, şi întoarce monitorul cu spatele la orice sursă de lumina puternică. Ecranul computerului ar trebui să fie de trei-patru ori mai luminos decît spaţiul din jur.
Cauze care accentuează uscăciunea ochilor
* Uităm să clipim. Orice diminuare a frecvenţei cu care clipim duce la accentuarea uscăciunii ochilor. Lucrul (sau joacă!) la calculator este prima activitate responsabilă de perturbarea reflexului de a clipi.
* Vîrstă înaintată. „Producţia“ de lacrimi se micşorează odată cu înaintarea în vîrstă (la 65 de ani producem cu 60% mai puţine lacrimi decît la 18).
* Mediul agresiv. Altitudinea, lumina puternică a soarelui, căldură şi frigul excesiv, vîntul uscat agravează uscarea ochilor; la fel, aerotermele, aparatele de aer condiţionat, ventilatoarele, uscătoarele de par.
* Lentilele de contact sînt o cauza importantă a uscăciunii ochilor, această fiind, la rîndul ei, principalul motiv de disconfort la purtarea lentilelor.
* Unele tratamente (medicamente). Antiinflamatoarele, antihistaminicele, diureticele etc. scad abilitatea organismului de a produce lacrimi.
* Artrită reumatoidă. Dacă suferi de artrită, este foarte probabil să suferi şi de uscăciunea ochilor.
Sindromul uscăciunii mucoaselor
Simptomele ochiului uscat se înrăutăţesc pe parcursul unei zile şi includ inrosirea ochiului, senzaţia de arsură, înţepături, mîncărime, chiar vedere înceţoşată şi dificultate la citit. După cîteva ore petrecute în faţă calculatorului, este perfect normal să simţi o oarecare tensiune în ochi şi oboseală, dar dacă simptomele descrise mai sus persistă pe o durata mai mare de trei luni, înseamnă că suferinţă tinde să fie cronică.
În unele cazuri, această poate fi legată de afecţiuni mai grave (lupus, sindromul Gougerot-Sjogren), caracterizate prin diminuarea secretiilor tuturor mucoaselor, inclusiv a gurii, bronhiilor etc. Dacă ai mai multe simptome, este bine să te prezinți de urgență la medic.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
