„Demersul nostru este unul românesc, care nu ţine cont de vreun partid sau altul, ci ţine cont de faptul că românii şi România nu trebuie să uite ceea ce s-a întâmplat în perioada respectivă. De aceea, apelul nostru vine către toate partidele politice. Proiectul a fost iniţiat de deputatul Tudor Panţâru şi a primit aviz pozitiv de la Consiliul Legislativ. În schimb, a primit aviz negativ de la Guvern. Din informaţiile pe care noi le avem, fundamentarea pentru acest aviz negativ al Guvernului a fost făcută de către ministrul Culturii, Kelemen Hunor, care, probabil, nu a dorit să treacă acest proiect, acelaşi ministru care a avizat o fundamentare pozitivă în cazul proiectului privind dezrobirea romilor. Dubla măsură aplicată în acest caz ne deranjează”, a declarat preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale a Românilor de Pretutindeni, care a precizat că mâine proiectul va fi supus dezbaterii şi adoptării în plenul Camerei Deputaţilor.
Popescu şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la faptul că singura comisie din Camera Deputaţilor care a avizat negativ proiectul a fost Comisia pentru drepturile omului şi minorităţilor, condusă de deputatul Nicolae Păun.
„Domnul Păun tocmai apucase să i se treacă un proiect de lege care primise aviz pozitiv de la Ministerul Culturii privind comemorarea dezrobirii romilor din România. Este un lucru foarte bun că se omagiază această zi a dezrobirii romilor. Dar dacă romii din România au această posibilitate să-şi omagieze dezrobirea, nu vedem de ce românii din România nu ar trebui să aibă posibilitatea comemorării victimelor regimului comunist sovietic din Basarabia şi Bucovina. Mi se pare o lipsă de justă măsură în a trata aceste două iniţiative”, a mai spus Eugeniu Popescu.
Proiectul de lege este susţinut de peste 20 de ONG-uri, între care Asociaţia 21 Decembrie 1989, Seniorii Ligii Studenţilor din Universitatea Bucureşti 1990, organizaţii ale studenţilor basarabeni din Bucureşti şi Asociaţia foştilor deţinuţi politici din România, Societatea „Timişoara”, Consiliul Mondial Român, Consiliul Român American şi Federaţia naţională a pensionarilor „Omenia”, a precizat Mărieş.
„Învrăjbirea şi dezbinarea nu sunt bune. Prin urmare, aş dori ca parlamentarii să ţină cont de această zicală şi să iasă de sub orice influenţă politică, să voteze proiectul de lege pentru demnitatea neamului. Nu vrem decât un pic de demnitate după suferinţa imensă la care au fost supuşi miile, zecile de mii de români în acea perioadă”.
Proiectul legislativ, iniţiat de deputatul Tudor Panţâru, prevede ca, pe 1 aprilie, cu prilejul acestei zile naţionale, să se organizeze comemorări oficiale şi alte activităţi menite să cinstească memoria românilor care au căzut victime masacrelor, deportărilor şi foametei din cauza regimului totalitar sovietic, în nordul Bucovinei şi în întreaga Basarabie.
În masacrul de la Fântâna Albă (Bucovina), care a avut loc la 1 aprilie 1941, şi-au pierdut viaţa aproximativ 3.000 de români, locuitori ai satelor de pe Valea Siretului, care au încercat să se refugieze din Bucovina, răpită de URSS, în România, se mai arată în document. Cât priveşte foametea organizată, potrivit aceleiaşi expuneri de motive, datele din arhiva de stat a fostei URSS spun că, în anii 1946-1947, doar în RSSM (fără Basarabia de Sud, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţei) au murit de foame aproximativ 200.000 de oameni.
Daniel Florea,
AGERPRES
