Op-Ed. Germania își pierde influența și rolul de lider în Europa din cauza poziției față de războiul din Ucraina. Cele trei condiții pentru a-și recăpăta prestigiul

Germania își pierde prestigiul, influența și rolul de lider în Europa din cauza felului în care s-a poziționat după 24 februarie față de războiul început de Rusia în Ucraina, avertizează un articol publicat chiar de Deutsche Welle, trust de presă public, finanțat de statul german. Analiza face mai întâi inventarul relațiilor pe care Germania le-a dezvoltat în ultimele decenii cu Rusia, apoi constată că acum ceea ce părea o strategie foarte bună se dovedește o eroare majoră.

Angela Merkel a fost lăudată pe plan intern pentru politica față de Rusia și analiștii din toată lumea o apreciau ca fiind cel mai important lider al UE. Puțini au îndrăznit atunci – scrie DW – să critice opoziția sa față de intrarea Ucrainei în NATO și insistența de a promova construirea gazoductului Nord Stream 2, în ciuda faptului că Rusia anexase Crimeea. Dar acum, totul s-a întors pe dos, iar după invadarea Ucrainei de către regimul lui Puțin „a făcut praf întreaga ordine postbelică europeană și, în plus, a i-a răsturnat în cap Germaniei politica sa față de Rusia“.

„Oamenii arată cu degetul nu doar către Merkel, ci și către o întreagă generație de politicieni germani“
Palmele pentru Merkel și pentru Belin vin una după alta. „În aprilie, președintele ucrainean Zelenski a invitat-o pe Merkel să vină la Bucea, unde civilii au fost masacrați de trupele rusești, ca să vadă cu propriii săi ochi «politica de concesii cu Rusia». Cunoscutul scriitor ucrainean Andrei Kurkov a relatat de curând pentru DW că vede nașterea unor sentimente anti-germane în țara sa. «Ca să fiu sincer, Angela Merkel este acuzată pentru ultimele evenimente»“, îl citează publicația germană pe scriitor.

Au apărut criticile și în Polonia și țările baltice, unde „oamenii arată cu degetul nu doar către Merkel, ci și către o întreagă generație de politicieni germani și politica lor de «schimbare prin comerț» față de Rusia. Fostul ministru german de externe și actualul președinte, Frank-Walter Steinmeier, a recunoscut că a făcut «greșeli de judecată» care au costat multă credibilitate Germaniei. Cel mai jenant, însă, este rolul jucat de colegul social-democrat Gerhard Schröder, un fost cancelar care până în prezent refuză să se distanțeze de prietenul său personal, Vladimir Puțin“, mai notează publicația germană.

Actualul cancelar Olaf Scholz, al cărui trecut de om al Moscovei a fost dezvăluit de istoricul german Hubertus Knabe. Se comportă ambiguu și ezitant, dând impresia că nu vrea să sprijine Ucraina și așteaptă să se încheie războiul pentru a nu fi nevoit să trimită ajutor militar în țara atacată. „Când a izbucnit războiul, cancelarul Olaf Scholz a proclamat o «Zeitenwende» – o schimbare de paradigmă, pentru a sublinia faptul că guvernul german era dispus să ia măsuri pentru a sprijini Ucraina. Dar Scholz a avertizat, de asemenea, asupra unui al treilea război mondial și a ezitat să se angajeze în ceea ce privește livrările de arme și un boicot energetic extins împotriva Rusiei. Premierul polonez Mateusz Morawiecki l-a acuzat chiar pe Scholz că a continuat să blocheze sancțiuni decisive din partea UE“.

Politologul german Weichsel: „În criza actuală, guvernul german a acționat în mod constant foarte târziu și doar ca răspuns la presiuni externe“

Politica duplicitară a lui Scholz n-a fost bine primită nici de partenerii din NATO și UE, dar nici de Rusia. Moderația cancelarului nu a dat roade nici în Rusia, a declarat politologul Volker Weichsel, care studiază politica est-europeană de zeci de ani. „Presupunerea că «cumpătarea» lui Scholz ar fi bine primită în Rusia este greșită. Dimpotrivă, propaganda Moscovei obișnuia să prezinte Germania ca pe un prieten într-un mod exagerat, iar acum este defăimată într-un mod la fel de exagerat“, afirmă acesta.

Presa germană a dezvăluit că Olaf Scholz a tăiat personal cel puțin jumătate din armamentul și echipamentele solicitate de Ucraina. Germania e singura mare putere occidentală care încă n-a trimis armament greu în sprijinul celor atacați.

Politologul Weichsel, citat de DW, subliniază că nu așa funcționează un stat care ar trebui să fie lider: „Uniunea Europeană se așteaptă la o conducere puternică din partea Germaniei. Însă, în criza actuală, guvernul german a acționat în mod constant foarte târziu și doar ca răspuns la presiuni externe”. Vineri, semnalează publicația germană, ambasadorul ucrainean la Berlin, Andrij Melnik, a declarat pentru rețeaua media RND că el crede că „cancelarul nu vrea să livreze” arme Ucrainei. „Se poate crea impresia că așteaptă o încetare a focului„, a spus el. „Atunci, presiunea va fi eliminată de pe Germania și atunci nu va mai fi nevoie să ia decizii curajoase.”

„Politica europeană privind Rusia nu poate fi lăsată în seama Germaniei și/sau a Franței“

Autorii analizei ridică o întrebare incomodă pentru Berlin: “Dacă nu Germania, cine ar putea prelua rolul de lider în Europa?”. Nici președintele francez Emmanuel Macron nu inspiră prea multă încredere. Politologul Henning Hoff, din Consiliul pentru Relații Externe al Germaniei, observă pentru DW: „Există, de asemenea, o mare neîncredere față de Franța. Macron s-a angajat într-un dialog strategic cu Putin în 2019 fără a se consulta în prealabil cu europenii din centrul și estul Europei”. În general, spune Hoff, politica europeană privind Rusia „nu poate fi lăsată în seama Germaniei și/sau a Franței. Europenii centrali și estici, în special țările baltice și Polonia, trebuie să aibă un cuvânt de spus„.

Ce e de făcut pentru ca Germania să recâștige prestigiul și rolul său de lider al Europei, se întreabă DW? Politologul Weichsel spune că e nevoie de trei măsuri hotărâte și curajoase: “Sprijinirea Ucrainei pentru a intra cât mai repede în UE, suport militar consistent acordat Ucrainei pentru a se apăra și o redresare energetică rapidă și de succes“.

Politologul Henning Hoff adaugă că Germania trebuie să-și regândească politica externă și să înțeleagă că prioritatea sa este față de vecinii și partenerii din UE și NATO, nu față de Rusia. DW notează: „Hoff susține că Germania trebuie să dezvolte o nouă ostpolitik pentru vecinii săi din est. Aceasta, spune el, «trebuie să se concentreze mai întâi pe vecinii apropiați ai Germaniei și pe partenerii UE/NATO și abia într-o a doua etapă pe ceea ce sperăm că va fi în curând o Rusie post-Putin. Pe scurt, Germania poate recâștiga încrederea doar dacă își modelează politicile în cooperare cu partenerii săi europeni»„.