Originile etnice ale fondatorului Mişcării Legionare. A fost botezat de un antisemit, tatăl se numea Zelinski, iar mama era nemţoaică

Numele adevărat al tatălui său a fost Zelinski, iar mama sa avea origini germane.

Corneliu Zelea Codreanu a fost probabil una dintre cele mai carismatice figuri ale perioadei interbelice. A fost cel care a întemeiat la 1927 alături de câţiva prieteni Legiunea Arhanghelului Mihail, cea mai importantă organizaţie anti-semită şi ultra-naţionalistă din România interbelică. Codreanu a fost omul care a dat specificul extremei drepte româneşti, cu o mistică ultra-naţionalistă în care se amestecau religia, asasinatul, politica şi filosofia.

Succesul uluitor al discursului lui Codreanu, în România interbelică, succes dovedit la alegeri, i-au adus şi moartea de altfel. Despre originile, copilăria şi adolescenţa lui Codreanu se ştiu însă foarte puţine lucruri. Cele care se cunosc au fie o doză de subiectivism, fie sunt controversate, fie sunt vagi şi lacunare. În primul rând în perioada comunistă realizarea unei biografii pe cât se poate de obiectivă a lui Corneliu Zelea Codreanu ar fi fost aproape o sinucidere. Erau permise doar lucrări incriminatori.

Totodată, după 1990, odată cu retipărirea scrierilor legionare, apar şi lucrări scrise în special de autori străini care tratează problema Mişcării Legionare şi a fondatorului acesteia. Este vorba în special de lucrările lui Roland Clark şi Francisco Vega.

Totodată o biografie a lui Corneliu Zelea Codreanu a fost realizată şi de Tatiana Niculescu Bran, în lucrarea ”Mistica rugăciunii şi a revolverului. Viaţa lui Corneliu Zelea Codreanu”.

Fiul lui Jan Zelinski din Bucovina

Aşa cum arată o parte a lucrărilor deja menţionate, tatăl lui Corneliu Zelea Codreanu provenea din satul bucovinean Storojineţ. Un sat răzeşesc, spun o serie de documente. Aşa cum arată Tatiana Niculescu Bran în lucrarea sa, numele adevărat al tatăului era de fapt Ion, probabil Jan, Zelinski, un nume polonez. La procesul căpitanului legionar din 1938, unul dintre avocaţii apărării, Lisette Gheorghiu, spunea că tatăl lui Codreanu se trăgea de fapt dintr-o familie românească nevoită să-şi transforme numele.

”Dinspre tată, Căpitanul îşi trage obârşia dintr-o familie de răzeşi moldoveni, din satul răzăşesc Igeşti, situat în ţinutul Storjineţului din Bucovina. Străbunicul său dinspre tată se numea Simeon Zelea, de la zale, trăgându-şi probabil numele de la îmbrăcămintea strămoşilor săi, ostaşi moldoveni, care mergeau la război îmbrăcaţi în zale. În timpul ocupaţiei austriece şi anume în epoca posterioară anului 1786, când Bucovina a trecut sub administraţie poloneză, devenind, după expresiunea d-lui prof. N.Iorga, în ”Histoire des Roumains de Bucovina”, pag. 61: ”Un simplu district al Galiţiei”, numele acesta de Zelea a fost transformat de autorităţi, în şcoală sau în armată, în acel cu rezonanţă poloneză de Zelinski”, preciza aceasta.

În cartea sa ”Pentru legionari”, Corneliu Zelea Codreanu spunea că bunicul şi străbunicul său au fost pădurari. Cert este că familia lui Corneliu Zelea Codreanu se mută din Bucovina Habsburgică prima dată la Suceva şi apoi la Huşi. În 1902 Ion Zelinski îşi schimbă numele în Zelea. Tatăl liderului legionar a fost profesor de germană şi un naţionalist fervent. Era prezent la adunările naţionaliste şi cuvântările lui A.C. Cuza, un cunoscut anti-semit şi ultra-naţionalist în aceea perioadă. Este descris ca un personaj autoritar.

”Era un bărbat dominator, ambiţios, aprig la mânie, un foarte bun vorbitor, capabil să capteze atenţia unei mulţimi ore în şir, şi un politician mai bun decât va fi fiul său. În acelaşi timp, e un om care face totul ca să fie recunoscut şi acceptat, sub un nume schimbat – Codreanu – în politica vremii”, preciza Tatiana Niculescu Bran într-un interviu acordat publicaţiei Pressone. Ca profesor de limba germană la Liceul din Huşi, s-a remarcat în special ca un militant pentru drepturile românilor din Bucovina Habsburgică. Există însă şi opinii care arată că de fapt Ion Zelea Codreanu era polonez. Mai precis este vorba despre Dragoş Zamfirescu, cel care preciza că Simion Zelinschi, bunicul lui Corneliu Zelea Codreanu dinspre tată, era polonez get-beget.

Mama, o nemţoaică de religie catolică

Mama lui Corneliu Zelea Codreanu a fost de origine germană. Se numea Elisa Brauner şi, aşa cum afirmă Tatiana Niculescu, probabil era catolică. Şi în cazul mamei lui Corneliu Zelea Codreanu există controverse, bineînţeles cu dozele aferente de subiectivism. Pe de o parte Mircea Dimitriu, fost membru al Mişcării Legionare, spunea că de fapt Elisa Brauner era româncă ortodoxă, dar cu ceva origini germane din partea unui bunic. ”Soţia lui Ion Zelea Codreanu, Eliza Brauner, este fiica româncei Mariţa Sârghii şi al românului ortodox, după mamă, Costache Brauner. Acest Costache Brauner este fiu al româncei Cernea şi al lui Adolf Brauner, german bavarez”, preciza acesta.

De cealaltă parte, cercetătorul Dragoş Zamfirescu spunea că de fapt mama lui Corneliu Zelea Codreanu avea origini etnice diverse. Mai precis, mama Elizei Brauner ar fi fost unguroaică, iar tatăl, german bavarez. Cert este că Elisa Brauner a avut şase copii, iar Corneliu a fost primul dintre aceştia. Se pare că a nutrit o afecţiune aparte pentru acest prim-născut. Iar afecţiunea a fost reciprocă, având în vedere faptul că în casa socrilor de la Iaşi va păstra un dulap plin cu cărţi de la mama sa.

Copilul botezat de un naţionalist celebru şi numit după primul creştin fără origini evreieşti

Corneliu Zelea Codreanu, s-a născut în familia profesorului de germană de la Liceul din Huşi, pe data de 13 septembrie 1899. Copilul a primit numele de botez conform calendarului creştin-ortodox şi a fost numit Corneliu după primul creştin care nu avea origini evreieşti.

”Numele copilului a fost ales după sfântul din calendarul bisericesc pomenit în ziua naşterii lui. Pe 13 septembrie era amintit în sinaxar centurionul roman Corneliu. În Faptele Apostolilor se spunea că sutaşul Corneliu fusese un comandant de viţă nobilă din Roma, în misiune în provincia Cezareea din Palestina, în vremea în care apostolii le vorbeau evreilor despre noua învăţătură lăsată de Iisus”, se arată în ”Mistica rugăciunii şi a pistolului. Viaţa lui Corneliu Zelea Codreanu”.

De altfel naşul de botez ales de Ion Codreanu pentru fiul său a fost naţionalistul şi antisemitul A.C. Cuza, foarte la modă în aceea perioadă pentru discursul său. Despre copilăria liderului legionar se ştiu puţine. Cert este că a trăit sub influenţa tatălui într-o atmosferă naţionalistă. În autobiografia sa, Corneliu Zelea Codreanu povesteşte câteva momente din adolescenţa sa la Huşi. ”Făcusem cinci ani de liceu militar la Mănăstirea Dealului, la umbra capului lui Mihai Viteazul şi sub ochiul cercetător al lui Nicolae Filipescu. Acolo, sub comanda Maiorului şi apoi Colonelului Marcel Olteanu, Comandantul şcolii, a Căpitanului Virgil Bădulescu, a Locotenentului Emil Pălăngeanu şi sub îndrumarea profesorilor, mi-am făcut o severă educaţie ostăşească şi mi-am căpătat o sănătoasă încredere în puterile mele. De altfel, educaţia militară de la Mânăstirea mă va urmări toată viaţa.

Ordinea, disciplina şi ierarhia turnate la o vârstă fragedă în sângele meu, alături de sentimentul demnităţii ostăşeşti, vor forma un fir roşu de-a lungul întregii mele activităţi viitoare. Tot aici am fost învăţat să vorbesc puţin, fapt care mai târziu mă va duce la ura contra vorbăriei şi a spiritului retoric. Aici am învăţat să-mi placă tranşeea şi să dispreţuiesc salonul”, scria Zelea Codreanu în ”Pentru legionari”. Tot Corneliu Zelea Codreanu spune că în 1916 tatăl său a fost recrutat şi a plecat pe front, în momentul în care România intra în război. Liderul legionar spune în ”Pentru legionari” că şi-a urmat tatăl pe front în Regimentul 25 Infanterie sub comanda colonelului V. Piperescu.

”Nenorocul meu a fost mare, deoarece, neavând decât 17 ani, comandantul regimentului a refuzat să mă primească voluntar. Totuşi am luat parte la înaintarea şi retragerea din Ardeal, iar la 20 septembrie, când tatăl meu a căzut rănit deasupra Sovatei, pe muntele Ceres-Domu, i-am fost de folos, ajutându-l în faţa inamicului care înainta.

Deşi rănit, a refuzat să se lase evacuat conducându-şi compania tot timpul retragerii şi apoi în grelele lupte cari au urmat la Oituz”, adăuga Codreanu în aceeaşi lucrare.

Totdată Corneliu Zelea Codreanu a făcut şi şcoala militară de la Botoşani, iar apoi s-a înscris la Facultatea de Drept de la Iaşi şi deja se intră într-o perioadă cunoscută a vieţii liderului legionar.

Sursa: Adevarul.ro