Actele semnate de Ion Antoci sunt falsuri, susţin juriştii
Juriştii afirmă că acţiunile „Biotex-com” în cei doi ani în care firma a fost condusă de regretatul Ghenadie Scripcaru, iar documentele firmei erau semnate de Ion Antoci, pot fi apreciate ca uz de fals şi cad sub incidenţa Codului Penal. „Nimeni şi nicicum nu poate semna în locul directorului înregistrat oficial la Camera Înregistrării de Stat (CÎS), iar dacă acesta se schimbă, noul director poate semna ca administrator doar după ce este înregistrat la Cameră. El poate iscăli şi prin procură, dar acest lucru trebuie neapărat menţionat în dreptul semnăturii. Dacă se face abstracţie de respectivele prevederi legale, este uz de fals şi niciun document semnat de altcineva, ca director, nu este valabil. Aceste acte au aceeaşi putere ca şi o scrisoare pe care eu aş semna-o Vanea Căldare. N-aş face altceva decât să induc lumea în eroare…”, susţine juristul Victor Panţâru. De aceeaşi părere este şi expertul în drept penal Gheorghe Ulianovschi: „Un director desemnat ilegal, care nu figurează în actele CÎS, nu are dreptul să semneze documente, iar dacă o face, acestea sunt ilegale. Nici nu se discută – e vorba de falsificare. Mai mult, dacă prin documentele cu pricina au fost aduse şi prejudicii, semnatarul este coparticipant la acestea. Va veni timpul şi vor da procurorii de el. Atunci se va vedea ce fel de director e. Iar în lipsa prejudiciilor, firma trebuie pur şi simplu lichidată.”. Un alt jurist, Vitalie Nagacevschi, susţine: „Fără decizia fondatorului firmei şi ulterioara înregistrare la CÎS, nu poţi fi considerat administrator şi nicio bancă nu te deserveşte. În asemenea circumstanţe, orice semnătură a ta este nelegală. În cazul în care actele semnate de acest om au condus la consecinţe nefaste, şi instituţia bancară care a deservit firma are o parte din vină”.
Costul gazoductului Ţiganca-Holercani a crescut de 2,42 ori
Numai procuratura ar putea să efectueze o investigare amănunţită a documentelor semnate de Ion Antoci, să constate prejudiciile aduse de acestea şi, eventual, să le anuleze. Totuşi vom menţiona că, la 8 septembrie 2009, Antoci şi fostul şef de la „Moldsilva”, Anatolie Popuşoi, au semnat un acord adiţional privind rezilierea contractului de arendă a pădurilor Ţiganca şi Rotunda din 29 martie 2007 (foto). Amintim că este vorba de primul contract dintre cele două părţi, pentru că celălalt, încă valabil şi astăzi, datează din 10 martie 2008 şi prevede majorarea plăţii pentru arendă până la 315 lei pe ha sau 219.492 lei anual. (Ultimul contract fusese semnat fără a fi organizată o licitaţie, în pofida faptului că la arendarea aceloraşi păduri mai pretindea un agent economic, „Far” SRL, care, la fel, avea încheiat un contract de arendă cu „Moldsilva”.) Or, în cazul în care acordul semnat de Antoci şi Popuşoi este ilegal, rămân în vigoare ambele contracte şi lucrurile se încurcă şi mai mult… Tot Antoci a semnat şi unele referinţe în instanţă din partea „Biotex-com”, care au fost acceptate de judecată.
Ilegalităţile comise de firma „Biotex-com” după decesul lui Scripcaru sunt menţionate şi în unele documente publice. Vom prezenta doar câteva dintre acestea. Potrivit unui raport al Curţii de Conturi, moara cu motor electric, trei căsuţe de lemn, ţarcul pentru porci şi volierele pentru fazani, grajdul pentru cai, depozitul, subsolul, hrănitoarea pentru animale construite în anii 2007-2009 în cele două păduri din Orhei, arendate de „Biotex-com”, au fost transmise în arendă tocmai în iunie 2009, când firma avea un director decedat şi altul ilegal, ceea ce înseamnă, de fapt, niciunul. În urma controlului efectuat de CCCEC în februarie 2010, s-a constatat că, în septembrie 2009, în cele două păduri a început construcţia unei căsuţe de odihnă şi a depozitului fără ca „Biotex-com” să dispună de autorizare pentru construcţii. Mai mult, reprezentanţilor CCCEC nu le-au fost prezentate şase procese-verbale de recepţionare a lucrărilor efectuate la Ţiganca şi Rotunda în septembrie 2009 – ianuarie 2010, care au costat peste şase milioane de lei.
Tot Antoci era director atunci când costul lucrărilor de instalare a gazoductului cu lungimea de 3.755 metri între Ţiganca şi Holercani, realizate în 2006, a crescut fără temei de 2,42 ori. CCCEC arată că valoarea iniţială a lucrărilor era 432 mii 187 lei, pentru ca, în decembrie 2008, să fie majorată artificial până la 1 mln. 46 mii 575 lei. Totodată, s-a constatat că „Ialoveni-Gaz” a cheltuit pentru un metru de gazoduct cu diametrul de 50 mm spre Ţiganca şi Holercani 125 de lei. Adică, acelaşi cost ca şi pentru un metru de gazoduct cu diametrul de 110 mm construit spre Mănăstirea Căpriana…
Una din sursele de venit ale firmei „Biotex-com” era banca lui Oleg Voronin. Potrivit controlului CCCEC, încă până la omorârea lui Scripcaru, „Fincombank” a acordat firmei un credit de 700 de mii de lei şi i-a achitat dividende de peste cinci milioane de lei. Nu ştim dacă Scripcaru era la curent cu toate maşinăriile făcute în culise sau era un simplu semnatar de hârtii, necesar clanului Voronin doar până la un moment anume. Nu ştim nici dacă el nu s-a împotrivit unor ilegalităţi şi, în consecinţă, a dispărut… Ultimul control al CCCEC la „Biotex-com” a avut loc în lipsa lui Ion Antoci, dar cu participarea actualului director al firmei, pe atunci contabilă-şefă, Margarita Malcoci. Astfel, nu-i exclus că directorii firmei „Biotex-com” (şi vii, şi morţi, şi legali, şi ilegali) erau folosiţi doar ca paravane pentru afacerile clanului Voronin.
„Biotex-com” s-a mutat pe str. Ciocârliei, 0
La Serviciul de informaţii al „Moldtelecom” am fost informaţi că telefonul „Biotex-com” este înregistrat nu pe str. Mesagerul, nici pe str. Alescandri, ci pe adresa: str. Ciocârliei, 0. Nu e o greşeală – ni s-a accentuat clar că numărul casei este ZERO. Ştiind că pe această stradă trăieşte Oleg Voronin, am sunat insistent, zile în şir, la acel număr, dar nu ne-a răspuns nimeni. Pe Margarita Malcoci am găsit-o la un telefon de pe str. Alecsandri, 79. Întrebată prin ce miracol a reuşit Scripcaru să conducă firma de pe lumea cealaltă, ea s-a gândit lung până să ne răspundă: „Nu vă înţeleg. Cine sunteţi, ca să-mi puneţi aşa întrebări? Nu vreau să răspund”. Căutându-l pe Ion Antoci, am aflat că şi el lucrează pe str. Alecsandri, 79, la firma „Transline”, dar nici la telefonul său nu ni s-a răspuns. I-am rugat pe alţi reprezentanţi ai firmei să ne facă legătura cu el. Le-am lăsat şi un număr de telefon, dar Antoci nu ne-a mai apelat. Pe aceeaşi adresă am întrebat şi de Angela Scripcaru. O femeie care a refuzat să se prezinte ne-a spus că o cunoaşte pe Angela, dar că nu are niciun număr de-al ei, pentru că nu vorbeşte cu ea la telefon…
Recent, Procuratura Anticorupţie a iniţiat un dosar penal pe faptul depăşirii atribuţiilor de serviciu de către Anatolie Popuşoi la încheierea contractului de arendă a pădurilor Ţiganca şi Rotunda. Anterior, Procuratura Generală a cerut rezilierea contractului din 10 martie 2008 pe motivul depistării unor abateri grave de la legislaţie, însă justiţia i-a dat dreptate firmei lui Voronin. În afară de cele două păduri din Orhei, prin intermediul „Biotex-com”, au ajuns în proprietatea familiei Voronin 1.266 ha de pădure din satele Geamăna şi Puhoi, r-nul Anenii Noi. Respectivul contract de arendă însă a fost anulat după intervenţia procuraturii. Publicaţia Ziarul de Gardă scria că „Biotex-Com” deţine şi 418 cote (peste 500 hectare), cumpărate de la ţărani, în satele Colibaşi şi Vadul lui Isac din raionul Cahul. Potrivit unei investigaţii jurnalistice, „Biotex-com” a fost implicată şi într-o reţea de trafic cu ovule şi mame-surogat.
Zilele astea, Oleg Voronin a devenit membru al PCRM.
P.S. Ieri-seară, înainte de a expedia ziarul la tipografie, am fost informaţi că „Biotex-com” mai ascunde o tranzacţie extrem de bizară, care nu figurează în datele primite de noi de la CÎS. Este vorba de un document semnat de Ghenadie Scripcaru cu trei zile înainte de a fi ucis… Citiţi în continuare TIMPUL. Vom reveni.
