Patriarhia de la București nu se opune construirii moscheii şi aşteaptă să primească la schimb teren la Istanbul

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica, a declarat pentru MEDIAFAX că trebuie respectat principiul reciprocităţii şi Biserica Ortodoxă Română să primească un teren în Istanbul, în condiţii similare celor în care a fost acordat terenul din Bucureşti pentru comunitatea musulmană.

"Încă din 2005, Patriarhia Română a fost informată de către autorităţi în legătură cu construirea, în România, a unui lăcaş de cult pentru comunitatea musulmană. Patriarhia Română a spus, încă de atunci, că nu are nimic împotrivă pentru construirea lăcaşului de cult, dar că trebuie respectat principiul reciprocităţii, respectiv să primească un teren în Istanbul, în condiţii similare", a spus părintele Constantin Stoica.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române a precizat că, în prezent, există dialog între autorităţile române şi cele turce pentru obţinerea unui teren în Istanbul.

"Negocierile privirea atribuirea unui teren în Istanbul se poartă între state, aşa cum s-a întâmplat şi cu terenul din Bucureşti. Pe terenul care va fi obţinut în Istanbul se intenţionează construirea unui centru de pelerinaj, cu o capelă, pentru pelerinii care ajung în Istanbul", a mai spus părintele Constantin Stoica.

El a precizat că, în anul 2004, Patriarhia Ecumenică a dat în folosinţă Patriarhiei Române o ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, respectiv Biserica Sfânta Muceniţă Parascheva, pentru românii care locuiesc în Istanbul şi în zonele apropiate.

Muftiatul Cultului Musulman din România a primit în concesiune, pe o durată de 49 de ani, un teren de 11.295 de metri pătraţi situat pe bulevardul Expoziţiei nr. 22-30, Sector 1, pentru construcţia unei moschei, protocolul fiind semnat marţi.

Terenul de peste 11.000 de metri pătraţi, de lângă Romexpo, cu o valoare estimată la patru milioane de euro, pentru construirea unei moschei cu o capacitate de 2.000 de persoane, a fost dat în concesiune Muftiatului Musulman Cultural la sfârşitul lunii mai, prin hotărâre de Guvern. Singura condiţie pe care a impus-o Guvernul a fost ca lucrările de construcţie a moscheii să înceapă în trei ani.

Potrivit protocolului semnat de Muftiatul Cultului Musulman şi Secretariatul de Stat pentru Culte, moscheea va avea, pe lângă clădirea propiu-zisă a lăcaşului de cult, mai multe anexe în care va funcţiona un loc pentru spălări rituale, o casă parohială, o bibliotecă şi un centru de asistenţă socială.

Muftiatul Cultului Musulman este obligat să informeze Secretariatul de Stat pentru Culte, la fiecare trei luni, despre stadiul lucrărilor şi sursele de finanţare a lucrării.

În ce priveşte sursele de finanţare, muftiul Muurat Iusuf a declarat că, cel mai probabil, o parte din bani vor veni de la Guverul turc, iar o altă parte a sumei va fi obţinută din donaţii.

Respectarea destinaţiei terenului va fi monitorizată de Secretariatului de Stat pentru Culte până la expirarea protocolului, în condiţiile în care "se interzice vânzarea, înstrăinarea sub orice formă, încheierea vreunui pact de opţiune, a unei promisiuni unilaterale sau bilaterale de vânzare a imobilului, constituirea vreunui drept de preemţiune, servituţi, clauze de uzufruct, constituirea oricărei forme de aport al vreunei societăţi comerciale, asociaţii sau fundaţii".

În protocol este prevăzut şi faptul că Muftiatul Cultului Musulman va folosi clădirile ridicate pe terenul din Capitală primit în concesiune doar pentru activităţi religioase, iar dacă vrea să facă ulterior modificări la clădirile ce vor fi construite, este obligat să ceară acordul Secretariatului de Stat pentru Culte.

În România trăiesc aproximativ 65.000 de musulmani, potrivit datelor de la Secretariatul de Stat pentru Culte, dintre aceştia, 10.000 locuiesc în Capitală. Cea mai mare moschee din România se află la Constanţa, de altfel majoritatea musulmanilor din ţară sunt localizaţi în Dobrogea.

Fostul preşedinte Traian Băsescu a fost unul dintre ce mai vocali critici ai proiectului, lansând un atac extrem de dur şi la adresa liderului comunităţii musulmanilor din România, dar şi a preşedintelui Recep Erodgan. Băsescu a susţinut de mai multe ori că o astfel de iniţiativă ar prezenta riscuri din punctul de vedere al securităţii naţionale, reproşându-le responsabililor de la Bucureşti că nu evaluează implicaţiile acestui demers.

"Probabil nu reuşiţi să vă imaginaţi o staţie de metrou din Bucureşti în care, la ore de vîrf, un tânăr credincios se detonează în numele lui Allah. Sau poate inteligenţa nu va ajută să vă imaginaţi tineri romîni eşuaţi în viaţă convertiţi la islamism şi trimişi în tabere de instruire prin Siria, Irak sau Afganistan şi reveniţi în Europa pentru a ne aduce binefacerile Statului Islamic", arăta fostul şef al statului, într-o postare pe Facebook.

De celalaltă parte, şeful Cultului Musulman din România, Murat Iusuf, a afirmat că proiectul este unul paşnic şi că nu înţelege de ce s-a transformat "într-o polemică politică". Acesta s-a declarat dezamăgit de afirmaţiile lui Traian Băsescu, susţinând că fostul şef al statului ştia din vremea de când era în funcţie "de acest acord între statul turc şi statul român pentru construirea unei moschei". Muftiul afirmă că de 10 ani de când conduce comunitatea turco – tătară se discută despre construirea unei moschei în Bucureşti.

Fostul preşedinte mai spunea că de 14 ani sunt discuţii România – Turcia privind construcţia unei moschei la Bucureşti simultan cu ridicarea unei biserici ortodoxe la Istanbul care să poarte numele "Constantin Brâncovanu", dar singurul care "a cedat" a fost premierul Ponta. Băsescu preciza că un astfel de proiect trebuia pus în aplicare când partea română primea terenul la Istanbul.

În replică, premierul Victor Ponta declara că este vorba de punerea în aplicare a unei înţelegeri între statul român şi statul turc, înţelegere discutată inclusiv de fostul preşedinte Traian Băsescu.

"Fostul preşedinte al României, domnul Traian Băsescu, a negociat un lucru bun pentru România (…), şi anume statul turc dă un teren pe care l-au şi identificat pentru o biserică românească sau un loc pentru pelerinii români, iar statul român dă un loc în care să se construiască (o moschee – n.r.), dar nu dă Turciei, ci dă comunităţii musulmane din România (…). Deci, un acord între două state, două state care au un parteneriat strategic. (…). Eu nu am făcut decât să pun în aplicare o înţelegere între statul român şi statul turc, înţelegere discutată de fostul preşedinte Traian Băsescu, rediscutată de actualul preşedinte şi care mi se pare o înţelegere bună pentru România", a spus Ponta în 14 iulie, la Antena 3.

Întrebat despre evoluţia acestei înţelegeri, Ponta a spus: "Acuma, nu ştiu cum evoluează, pentru că în urma scandalului s-ar putea să cadă (…) Statul român nu dă niciun leu, oferă un teren acolo unde a oferit şi pentru alte organizaţii (…). Se dă un teren, în Bucureşti, fără niciun fel de bani, iar statul turc, la Istanbul, pune la dispoziţia statului român, pentru Patriarhia Română, un teren, iar acolo urmează să construim biserică, loc pentru pelerini, un lucru care, din punctul meu de vedere, este extrem de civilizat şi de european", a mai spus Ponta.

sursa: mediafax.ro