Deși recunoaște că schimbările au întârziat, ministrul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, Pavel Filip, ne prezintă cu încredere cele trei priorități ale reformei, care urmează să modernizeze esențial această instituție. Astfel, moldovenii vor putea să-și trimită colete, nemișcându-se din casă; să primească bani din străinătate și să-și perfecteze orice document la poștă; pensionarii își vor ridica pensia și ajutoarele sociale din același loc, iar oficiile poștale vor deveni interfețe ale băncilor. Schimbările de la poștă par a fi binevenite și în contextul altor reforme ale ministerului, cum ar fi, de exemplu, excluderea din circuit a tuturor formelor de certificate și folosirea în orice situație a unui singur document – buletinul de identitate. 

– Dle ministru, cum a apărut ideea reformării Poştei, care, în condiţiile dezvoltării tehnologiilor informaţionale, părea a fi o instituție uitată și într-un fel chiar demodată?

– Trebuie să recunosc că Poșta a fost o scăpare și din partea mea. Am ținut foarte mult să facem mai întâi regulă în comunicațiile electronice şi cred că am pus temelia în acest sens, prin aprobarea programului de management eficient al spectrului de frecvențe în RM. Am depus mult efort şi pentru a aduce ordine în domeniul perfectării actelor de identitate şi a permiselor de conducere, deși aici mai avem mult de lucru, căci unii angajați continuă să încurce propriul buzunar cu cel al statului… Suntem pe ultima sută de metri și în privința aprobării unui document de politici, care ar asigura sporirea competitivității în industria TI. Și așa am ajuns la „Poșta Moldovei”. Am pornit de la ideea că este o întreprindere cu cinci mii de lucrători și oficii poştale în fiecare localitate din RM. Un asemenea potențial trebuie dezvoltat, chiar dacă oamenii nu-şi mai scriu scrisori, nici felicitări de sărbători, așa ca altădată, nici nu mai abonează atâtea ziare…
Salariul poștașilor depinde de ei

– Această situație conduce și la diminuarea numărului de poștași din RM care, fiți de acord, este o meserie foarte rău plătită?

– Cel puțin, în anii 2010–2013, acest indicator se menţine la acelaşi nivel. Cât ar părea de straniu, și volumul poştei de scrisori este în creştere. Pe lângă corespondenţa expediată de către populaţie, tot mai mulţi agenţi economici solicită distribuirea, prin intermediul poștei, a facturilor, materialelor informaţional-publicitare ş.a. Totodată, poştaşii prestează şi alte servicii, de regulă solicitate de către pensionarii de la sate. De fapt, să știți că oamenii încă mai caută mărci poştale sau felicitări. Salariul mediu al unui poştaş în prima jumătate a anului 2013 a constituit 2125 lei, fiind majorat cu 7,4%, începând cu septembrie. Remunerarea depinde și de serviciile prestate la domiciliu, plata pentru care se adaugă la salariul fixat. Cu toate astea, „Poșta Moldovei” a ajuns într-o situație vulnerabilă din punct de vedere financiar, în timp ce poștele din alte ţări au reușit să supraviețuiască şi să se dezvolte. Căutând să scoatem la iveală potențialul poștei, care poate fi valorificat în epoca informațională, am aprobat un program de dezvoltare a întreprinderii, axat pe trei priorități. Prima este serviciul curierat. Toate oficiile poştale din țară au legătură cu Chişinăul şi ar fi păcat să nu utilizăm această structură în condițiile dezvoltării continue a comerțului electronic. E simplu şi plăcut să stai în fotoliu şi să comanzi un produs dintr-un magazin. Totuși, apare o problemă: cine îți va aduce cumpărătura până acasă?

Poștașii ne vor aduce acasă produsele cumpărate

– Ca şi până acum, o poate aduce reprezentantul firmei vânzătoare.

– Exact, dar dacă dvs. nu locuiţi în Chişinău, ci la depărtare de o sută de kilometri de capitală sau în altă țară, transportarea acestui produs nu va fi rentabilă nici pentru dvs., nici pentru respectiva firmă. Guvernul nu trebuie să intervină în activitatea operațională a agenţilor economici, dar e obligat să facă regulile de joc în stat. Paradoxul e similar cu cel din comunicațiile electronice, unde avem trei operatori mobili și fiecare îşi are pilonul său. Pe de o parte, este investiția operatorului, iar pe de altă parte, fiece investiție trebuie recuperată, căci pentru ea plătesc consumatorii. Astăzi deja fiecare operator este pus în situația să se împartă cu locul de pe pilon pentru antenă și, dacă statul ar fi intervenit mai de mult, atunci în loc de trei piloni, am fi avut doar unul. Am fi utilizat mai rațional pământul, operatorii ar fi făcut economii și, totodată, serviciile ar fi fost mai ieftine. La Poștă e aceeași situație. Foarte mulți agenți economici fac comerț electronic şi, dacă serviciile de curierat ar fi oferite de „Poşta Moldovei”, ar fi mai ieftin pentru toţi. Mașinile poştei pleacă zi de zi prin toate localitățile RM pentru a duce pachete, scrisori și ziare. Dacă alături de astea, s-ar afla şi nişte colete dintr-un magazin sau altul, ar câștiga mai întâi agentul economic. Decât să transporte coletul până la Ocnița, ceea ce l-ar costa vreo mie de lei, el achită doar o sută de lei la poştă. Şi poștei îi este convenabil, deoarece mașina oricum merge în localitatea ceea, iar în cazul acesta mai câștigă o sută de lei. La fel, şi cumpărătorul plăteşte mai puţin. Tot mai mult vom depinde de comerțul electronic și curieratul va lua amploare.

La poștă, ca la bancă…

– Adică reforma vine să suplinească activitatea poştaşilor obișnuiți, meserie pe care unii deja puneau cruce?

– Peste puțin timp poșta va deveni un actor foarte important în spațiul economic şi cel social. A doua prioritate ține de serviciile financiare. Recent a fost aprobat un proiect de lege, care dezleagă un mare paradox. Până acum, pensionarii noștri își ridicau pensia de la poştă și ajutoarele sociale – de la Banca de Economii. Chiar dacă poștașul îți aducea pensia acasă, pentru ajutorul social trebuia să te deplasezi în centrul raional, la o filială a băncii. Uneori, ajutorul pe care-l primeai îţi ajungea numai pentru drum. Problema a apărut, pentru că legea stipula că ajutoarele sociale sunt repartizate de către „instituțiile financiare”, poșta fiind un „prestator de servicii financiare”. Și s-a rezolvat prin modificarea unei singure sintagme în lege, că acest drept li se oferă şi prestatorilor… Dar acesta este un lucru minuscul. Vorbind despre serviciile financiare, mă refer în primul rând la transferurile valutare de peste hotare, pe care concetățenii noștri vor putea să le facă prin intermediul poştei. Nu va mai fi nevoie să apeleze la serviciile unor companii de transferuri, care costă foarte mult, nici să-şi trimită banii prin diferiţi şoferi, cu riscul că se vor pierde pe drum. Va fi suficient să se adreseze la poşta din ţara în care se află, care le va transfera banii nu la vreo bancă, ci la poşta din RM. Recent, conducerea „Poştei Moldovei” s-a întors de la Berna, unde a purtat discuții în acest sens cu Uniunea Poștală Universală. În al doilea rând, poșta urmează să joace rolul de interfață în relație cu băncile comerciale. Pentru bănci nu este rentabil să-şi deschidă filiale prin sate și acestea se extind până la nivel de centru raional. Însă oficii poștale avem peste tot. De aceea, în schimbul unui comision, poșta va oferi servicii băncilor, cu care va conveni în această privinţă. Venind la poștă, omul va putea fără grijă să facă transferuri de bani sau să-și ridice economiile.

Statul ne obligă să cumpărăm ceea ce ia de la noi

– Aceasta şi este a treia prioritate în dezvoltarea Poştei?

– Nu, a treia prioritate ţine de serviciile electronice oferite de către guvern cetățenilor. Oficiile poștale pot juca rolul de Ghișeu unic în raportul cetățean-stat. Spre exemplu, dacă are nevoie de cazier juridic, omul nu are decât să meargă la poștă și să-l anunțe despre aceasta pe poștaș. Acesta va face comanda și cazierul va fi primit, prin scrisoare recomandată, la oficiul poștal. În acest sens, Poșta urmează să semneze contracte de colaborare cu instituțiile statului, la care cetățenii se adresează mai des. Avem prevăzut un obiectiv foarte ambițios și în strategia „Moldova digitală 2020”, care scutește cetățenii de obligațiunea de a prezenta instituțiilor statului alte certificate, în afară de buletinul de identitate. Într-adevăr, aceste documente sunt inutile, fiindcă statul deține toată informația despre cetățeni. Atunci va dispărea și paradoxul certificatelor, pe care eu nu-l pot suporta…

– La ce fel de certificate vă referiți?

– La orice tip de certificat. Pentru a primi extrasul de la Cadastru, să zicem, care e necesar pentru orice tranzacţie imobiliară, trebuie să stai la coadă, să plătești bani și să aștepți 30 de zile. Dar de unde are Cadastru informația despre imobilul meu? Tot eu i-am dat-o, când mi-am înregistrat casa pe numele meu. Și atunci de ce să fiu obligat să cumpăr de la stat informaţia pe care tot eu am livrat-o statului? Întrebarea este valabilă și în cazul altor certificate. Odată căsătorit, de pildă, omul și-a înregistrat căsătoria şi statul deţine această informație. Astfel, cetățeanul nu trebuie să prezinte suplimentar statului nici un fel de informație pe care statul deja o deține. Obiectivul nostru este să asigurăm interoperabilitatea sistemelor, pentru ca fiecare instituție care operează cu aceste date să aibă acces la ele.

Vom ști cine ne verifică datele personale

– Marea problemă a notarilor este alta, dle ministru, și anume lipsa accesului la baza de date a ÎS „Registru”. Va schimba reforma și această situație?

– Notarii vor avea acces, dar numai în situația când vor deține semnătura electronică. Atunci, accesând baza de date, notarul va semna electronic că a văzut informația aceasta. Această semnătură, care va și înlocui certificatele, în principiu, este echivalentul celei olografice. Cu toate acestea, să nu confundăm democrația cu o libertate nemărginită. Accesul la date nu înseamnă că fiecare și când vrea le poate verifica, ci numai în cadrul legal. Un lucru foarte pozitiv în această privinţă va fi emiterea, de la 1 martie 2014, a buletinului de identitate electronic, care va conține semnătura digitală. Orice persoană va avea acces la datele sale personale și, totodată, va putea afla cine i-a controlat fişa personală. Acesta poate fi un funcționar de la MAI, de la SIS, de la procuratură sau din altă parte… Împreună cu buletinul, cetățenii vor primi şi un soft care urmează să fie instalat la calculator, dar și un dispozitiv care se conectează la calculator. Și va fi suficient să deschidă portalul ÎS „Registru”, să introducă pinul şi parola şi să verifice. Semnătura electronică se va aplica prin apăsarea unui buton. Repet, obiectivul nostru cel mai ambițios este să scăpăm de certificate…

– …să scăpăm şi de carnetul de muncă, şi de poliţa de asigurare medicală?

– Da, astăzi există peste tot sisteme electronice și, în majoritatea țărilor europene, acest serviciu este deja lansat. Dar să revenim la oficiile poștale. Atenţie, nu vom impune pe nimeni să-și ia buletin electronic. Acestea vor fi eliberate în mod opțional. Chiar şi cei care vin să-și perfecteze pentru prima dată buletinul de identitate vor putea refuza documentul electronic. Astfel, nu toți vor utiliza semnătura electronică. Mai sunt și persoane, îndeosebi la sate, care nu au calculator și conectare la Internet. Aceștia, pentru a beneficia de serviciile electronice, nu vor avea decât să meargă la oficiul poștal. Dacă cineva va avea nevoie de un certificat pentru a-l prezenta în altă țară, acesta trebuie să fie pe suport de hârtie. Atunci poştaşul va identifica persoana şi, cu semnătura sa electronică, va avea acces la baza de date necesară. Apoi va tipări documentul, îl va semna, va pune ştampila şi-l va elibera îndată solicitantului.

Datele cu caracter deschis vor fi făcute publice

– În acest caz, s-ar angaja şi escrocii la poştă, pentru a beneficia de acces la bazele de date…

– La poştă nu se va angaja oricine, căci şi responsabilitatea va fi mai mare. Cât ține de datele cu caracter deschis, guvernul a aprobat săptămâna trecută metodologia de reutilizare a informației. Un document foarte important, la care nu s-a atras multă atenție, dar care obligă instituțiile statului să publice toate datele pe care le dețin pe portalul www.date.gov.md. De pildă, ÎS „Registru” se ocupă de înmatricularea vehiculelor și știe câte mașini au fost importate, înmatriculate ș.a.m.d. Această informație a fost selectată de către funcționarii care primesc salarii din bugetul statului, care este format din inclusiv din contribuțiile cetățenilor. Adică este o informație creată cu ajutorul nostru şi, respectiv, trebuie să fie publică. Dacă vreo informaţie lipseşte de pe site-ul nominalizat, oricine o poate solicita, iar răspunsul va fi publicat şi pe site.

– Acest site a fost lansat demult și cu multe promisiuni, însă conţine doar informații superficiale.

– Da, a fost așa, însă regulamentul și metodologia de publicare a datelor a fost aprobat abia acum.

Poșta nu are atribuții la „contrabanda legală” de țigări

– Dle ministru, la redacţia TIMPUL s-au adresat persoane care trimit ţigări în colete prin Centrul de prelucrare și transportare a poștei (CPTP). Ei spun că este vorba de „contrabandă legală”…

– Legislația RM nu interzice expedierea de țigări în colete, care, mai mult, aduce un venit suplimentar pentru poştă, însă succesul unei asemenea afaceri depinde de țara recipient. Deşi SUA au interzis astfel de vânzări, oamenii își asumă riscul şi gândesc diferite scheme. Datoria noastră este să-i preîntâmpinăm despre acest risc. De fapt, la ieșirea din țară nimeni nu o să te întrebe ce scoți – este important ca țara să fie protejată. Contează ceea ce aduci și dacă nu intri cu mărfuri contrabanda, fără a plăti TVA și accizele. Să nu uităm, însă, și că oamenii sunt foarte inventivi, dacă și alcoolul îl treceau printr-o țeavă pe sub Nistru. Ei vor găsi posibilități să scoată țigări din RM, deoarece diferența dintre taxele care se plătesc aici și în UE este prea mare. Ieșirea din situație este foarte simplă şi s-ar limita la echivalarea accizelor care se plătesc în RM cu cele din Europa. Când un pachet de țigări în RM va costa aproximativ cât costă în România, atunci va dispărea interesul de a face contrabandă. Nu există altă ieșire, dacă într-adevăr vrem să contracarăm fenomenul. Repet, inventivitatea oamenilor nu are limite, iar ultima invenţie descoperită în lupta noastră cu corupția în sistemul emiterii permiselor de conducere ne-a lăsat mască. O domnișoară dădea examene, când cei din grupul de monitorizare de la „Registru” au observat că ceva se întâmplă, că ea stă nemişcată ca o statuie pe scaun, dar răspunde corect. Și nu era nimeni lângă ea. Până la urmă, s-a depistat că ea şi-a pus un brâu pentru slăbire, cu telecomandă. Altcineva stătea după peretele de sticlă în spatele ei și, văzând ecranul calculatorului, îi trimitea răspunsurile de la telecomandă. Astfel, o vibrație însemna răspunsul la prima întrebare, două vibraţii – la cea de a doua, şi tot aşa…

– Persoana care ne-a anunţat despre contrabanda cu ţigări prin colete spunea că poșta protejează grupuri de comercianţi, iar de la ceilalți se cer preţuri exorbitante pentru a-şi trimite țigările. N-ați știut despre aceasta?

– Poșta doar primește coletul și îl trimite, nu are alte responsabilități. Și pe angajații de la poștă mai puțin îi interesează ce se află în colet. Acolo este și post vamal, deci, vameșii trebuie să urmărească situaţia. La urechile mele a ajuns că se trimit și medicamente – un produs care e strict interzis pentru a fi expediat în colete. Până la urmă, este treaba vameșilor. Mai mult, știu că există câteva grupuri de așa-numiți „exportatori”, care luptă între ele și procurorii sau MAI fac foarte des percheziții la CPTP. Eu vă asigur, însă, că poșta lucrează în cadrul legal. Chiar de-ar vrea să intervină, nu poate trece peste vameşi.

– În cât timp va fi implementată reforma despre care vorbim?

– MTIC a elaborat un nou proiect al Legii poştei, care transpune prevederile Directivei poştale europene. Odată cu adoptarea de către Parlament a acestei legi, piaţa serviciilor poştale va fi liberalizată, fapt ce va contribui la creşterea competitivităţii serviciilor prestate. Menţionez și intrarea în vigoare a Legii cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică, care oferă poştei dreptul de a presta un şir de servicii financiar-bancare pentru clienţii din localităţile rurale.

– Vă mulțumim pentru interviu.