Taxa a devenit obligatorie în urma Hotărârii de Guvern nr. 707 (din 20 septembrie 2011), care prevede includerea unei plăţi lunare adăugătoare pentru locuitorii de la bloc, debranşaţi de la sistemul centralizat de încălzire. Tariful nu este unul fix. Acesta urmează să se majoreze cu 15% de la 1 octombrie a anului viitor şi cu 20% în 2013.

Raţionamentul unei asemenea hotărâri de Guvern pare simplu: locatarii sunt obligaţi să plătească pentru încălzirea spaţiilor comune. Executivul uită însă că în unele blocuri sistemul termic este puternic deteriorat, iar prin scări şi subsoluri şuieră vântul. Mai bine ar fi izolate termic ţevile de tranzit – o măsură sigură de economisire a căldurii -, sunt de părere experţii în domeniul energeticii.

Potrivit datelor Ministerului Economiei, în perioada anilor 2000-2010 în mun. Chişinău de la sistemul centralizat de încălzire s-au deconectat 22 mii de apartamente din totalul de 240 de mii, iar în mun. Bălţi – din cele peste 42 de mii de apartamente, mai mult de nouă mii sunt conectate la sistemul autonom de încălzire. Ministerul Economiei motivează că deconectările pun în pericol sistemul energetic al R. Moldova, fapt ce ar putea aduce în scurt timp CET-urile şi „Termocom”-ul în prag de faliment. Hotărârea de Guvern mai prevede ca factura pentru încălzirea spaţiilor comune să crească de la 5% la 20%, iar doritorii de a trece la sistemul autonom de încălzire vor avea nevoie de acordul tuturor locatarilor blocului, pentru a se putea debranşa.

Cine pe cine încălzeşte?

Autorităţile s-au grăbit să-i catalogheze drept „înstăriţi” pe cei care au decis să nu mai plătească „Termocom”-ului facturi astronomice. Aceştia sunt indignaţi de noua hotărâre de Guvern, care le aduce cheltuieli în plus, pe lângă majorarea tarifelor la gazele naturale. „Debranşările apartamentelor de la sistemul centralizat de încălzire a contribuit la creşterea plăţilor pentru energia termică în apartamentele conectate la sistemul centralizat, întrucât aceştia sunt în situaţia de a achita volumul total de energie termică consumat pentru încălzirea spaţiilor tehnice…”, este unul din argumentele prezentate în Nota informativă a hotărârii. Experţii consideră că un alt argument în detrimentul celor conectaţi la încălzirea autonomă este că aceştia ar trebui să achite şi pentru faptul că „Termocom” pierde energie pentru că încălzeşte pereţii apartamentelor.

Unde se produc, de fapt, pierderile

Potrivit Legii condominiului, proprietatea comună reprezintă „părţile dintr-o clădire, alte obiecte imobiliare aflate în proprietate, care nu sunt apartamente sau încăperi cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă şi care sunt destinate folosirii în comun de către toţi proprietarii din condominiu”. Deci, ţevile de tranzit, pereţii vecinilor şi spaţiile comune (terasele, coşurile de fum, casele scărilor, holurile, subsolurile, pivniţele şi etajele tehnice, tubulaturile de gunoi, ascensoarele, utilajul şi sistemele inginereşti din interiorul sau exteriorul locuinţelor) sunt principala cauză a pierderilor de căldură şi, respectiv, a majorării taxelor pentru încălzire.

„Trecând prin apartament, o parte din energie (dacă temperatura agentului este mai mare decât cea din cameră) se pierde. Aceasta trebuie plătită sau să fie izolată ţeava în aşa mod, încât să fie excluse pierderile de temperatură. Totodată, suprafeţele ocupate de scări sunt variate pentru diferite blocuri. Multe dintre acestea nu se încălzesc, sistemul fiind deconectat sau deteriorat integral ori parţial. Prin urmare, chiar dacă plata pentru încălzirea scărilor şi a spaţiilor administrative este justificată, aceasta trebuie să fie în conformitate cu situaţia reală din fiecare scară”, spunea recent expertul Dumitru Budianschi.

Indignarea consumatorilor debranşaţi de la sistemul centralizat este justificată nu numai pentru că nici nu ştiu despre „sistemele de încălzire în spaţiile comune”. Mulţi pornesc căldura cu mult înaintea sezonului de încălzire. Astfel, ei sunt cei care încălzesc pereţii, menţinând temperatura şi după încheierea perioadei de încălzire. În acest caz, dacă excludem din listă locurile comune, care nu se mai încălzesc, şi pereţii, despre care nu se ştie cine îi mai încălzeşte, rămân doar ţevile de tranzit. Iar dacă le-am izola, după cum ne sfătuieşte expertul, cum s-ar explica noile tarife? Ar mai fi nevoie oare de majorări?

Din practica europeană

Potrivit Guvernului, prin aceste modificări s-a încercat să se ţină cont de practica statelor europene. În Ucraina şi Polonia cel care doreşte încălzire autonomă are nevoie de acordul tuturor locatarilor din bloc. În alte state au fost impuse tarife de până la 50% din costul facturii pentru beneficiarii sistemului centralizat de încălzire. Astfel, în România, Germania şi Elveţia cota fixă pentru consumul comun e cuprinsă între 30% şi 50%; în Franţa – între 25% şi 50%; în Austria – între 25% şi 45%, iar în Cehia – între 40% şi 50%.
Totuşi, este de menţionat faptul că în aceste state au fost introduse tehnologii noi, sistemul de încălzire fiind unul performant. Respectiv, pierderile de energie sunt minime. Reţeaua autohtonă de distribuţie a energiei termice (CET-uri – „Termocom”) are o uzură de până la 80%. Experţi din domeniul economiei şi energeticii spun că Hotărârea Guvernului nr. 707 este una neprofesionalistă şi, probabil, ilegală, fiindcă nu se ţine cont de nişte realităţii specifice ţării noastre.

Ce spun experţii?

Dumitru Budianschi, „Expert-Grup”

Persoanele cu sistem autonom de încălzire au fost constrânse să se debranşeze de la sistemul centralizat. Ele consideră, pe bună dreptate, că au dreptul să trăiască în condiţii termice normale, să aibă apă caldă pe parcursul întregului an. Introducerea acestei „plăţi” este o mostră de abordare neprofesionalistă şi incapacitate de a rezolva în mod fundamental problema încălzirii centralizate. Se merge în continuare pe abordarea bazată pe constrângere, şi nu prin oferirea unor condiţii mai bune.

Ion Munteanu, expert în energetică, IDIS „Viitorul”

Situaţia creată demonstrează necesitatea Legii cu privire la energia termică, despre care se discută din anul 2000 şi Legea cu privire la eficienţa energetică a clădirilor. Odată ce lipseşte cadrul normativ legal, lucrurile vor rămâne aşa cum sunt.
Această decizie putea fi luată dacă ar fi fost epuizate toate soluţiile. Există soluţii raţionale şi salutabile. Una dintre acestea ar fi un regulament sau iniţiativă de Guvern pentru cei care îşi termoizolează cu resurse proprii locuinţele. Mulţi dintre ei nu o fac calitativ. Dacă acest lucru s-ar face în mod organizat, după anumite standarde, s-ar reuşi economisirea energiei termice, pentru că la noi mai mult se risipeşte decât se consumă. Iar pentru asta, aceşti oameni să poată beneficia de un coeficient de reducere a tarifului de energie termică. Aceasta ar duce, în primul rând, la economie de energie, în al doilea rând – aspectul, din punct de vedere estetic, al oraşului nu ar fi atât de pestriţat, iar în al treilea rând, nu s-ar pune povara facturilor exagerate pe umerii consumatorului.

Irina Papuc

Alexei Plângău, stagiar la TIMPUL