Pericole pentru securitatea Republicii Moldova

În „Monitorul Oficial”, nr.155-158 din 3.09.2010, Curtea de Conturi publică Raportul deetatizării patrimoniului statului şi asigurării activităţii postprivatizare în care se arată că firma Daranian Holdings Limited din Cipru, ce a activat cu pierderi financiare, a cumpărat ÎS Complexul hotelier „Codru”. Concluzia Curţii de Conturi: Privatizarea… s-a efectuat în detrimentul statului, fiind ratate venituri ce ar constitui suma de minimum 161.846,5 mii lei.

Un al caz publicat de Moldavsckie vedomosti, la 30.07.2010, despre procedura creării Moldasig de către „Banca de Economii” cu 51%, Calea Ferată din Moldova cu 25% şi „Poşta Moldovei” cu 24% (toate sunt întreprinderi cu capital de stat). Mai apoi, în calitate de fondator, se include Compania Linekers Investments Limited din Cipru şi fondurile sunt redistribuite astfel: compania din Cipru primeşte 80%, „Banca de Economii” scade la 10,2%, Calea Ferată a Moldovei – la 5% şi „Poşta Moldovei” – la 4,8%. Lista unor asemenea exemple de înstrăinare a proprietăţii de stat ar putea fi continuată, dar pe noi ne interesează răspunsurile la două întrebări:
1. În ce măsură tranzacţiile dubioase afectează securitatea naţională a RM şi conduc la stagnarea progresului social, la încălcarea drepturilor cetăţenilor?
2. Dacă este cunoscut faptul că spălarea banilor se efectuează prin aşa ţări precum Cipru, Israel, Belgia, Marea Britanie etc., de ce controlul din partea instituţiilor statului RM asupra afacerilor cu participarea companiilor din aceste zone nu este mult mai riguros?

Riscuri pentru securitatea naţională

Securitatea naţională se asigură prin diminuarea vulnerabilităţilor, prin prevenirea, micşorarea ameninţărilor şi aceasta determină orientarea strategiei de securitate naţională. Ea se poate concentra pe interior, încercând să reducă vulnerabilităţile statului şi pe exterior, alocând forţe, mijloace pentru a acţiona în mod direct/indirect asupra surselor de ameninţare. Subliniez, vulnerabilităţile interne au aceiaşi importanţă ca şi riscurile externe.

Manifestarea diverselor forme ale corupţiei şi criminalitatea pot avea consecinţe negative grave pe segmentul asigurării securităţii naţionale a RM. Cea mai serioasă consecinţă ar fi pierderea de către RM a încrederii din partea ţărilor Uniunii Europene, a finanţatorilor internaţionali în procesul de integrare europeană, deoarece flagelurile enumerate mai sus ar putea conduce spre dezorganizarea sistemelor de conducere statală şi de execuţie, spre dereglarea mecanismelor administrative, juridice şi economice ale statului. O ameninţare majoră pentru stabilitatea necesară acum RM ar fi şi scăderea drastica a moralului populaţiei, erodarea încrederii în factorii de conducere politici, în justiţie şi administraţie şi, cel mai grav, în democraţie şi statul de drept ca sistem de guvernare.

Experţii au constatat că în RM corupţia, economia subterană, crima organizată afectează securitatea economică a cetăţeanului şi compromite dreptul lui de a participa cu şanse egale la rezolvarea problemelor societăţii. În final, cetăţeanul moldovean este aproape de a pierde încrederea în politică, iar frustrările se pot transforma în atentate la ordinea de drept, care pot îmbrăca diferite forme.

Zone care furnizează crimă organizată

Întrebam mai sus de ce organele de control ale RM nu manifestă alertă maximă atunci când pe piaţa tranzacţiilor din republica noastră apar companii ce provin din zone off-shore sau afectate de un grad foarte înalt de criminalitate organizată. Întrebarea nu este deloc una întâmplătoare dacă vom afla ce pericole generează mediul de origine al acestor companii.

Publicaţia britanică Daily News şi cotidianul spaniol Diario au întocmit un clasament al celor mai puternice structuri mafiote din lume. S-a constatat că mafia rusească numără 500.000 de oameni şi capii ei controlează 70% din economia ţării, dar şi industria de prostituate din Macao şi China, traficul ilegal de narcotice din Tadjikistan şi Uzbekistan, spălarea de bani din Cipru, Israel, Belgia şi Marea Britanie. Mafioţii ruşi se ocupă, totodată, de furturi de maşini, comerţul cu materiale nucleare şi prostituţia din Germania. Potrivit acestor publicaţii, crima organizată din Rusia este prezentă în peste 50 de ţări ale lumii. În ce priveşte capitalul evacuat din Rusia, începând cu 1991, cifra se ridică la 150 mlrd. dolari americani.
După mafia rusească, în clasament urmează Cosa Nostra, mafia columbiană, mafia chineză, mafia japoneză, mafia mexicană, mafia israeliană, mafia sârbă etc.

În fiecare ţară există o economie subterană. Spre exemplu, în Japonia ea este estimată la 5% din PIB, în Marea Britanie la 8%, în SUA la 8,5%, în Franţa, Olanda, Canada şi Germania la 9%, în Italia la 11,5%, în Belgia – 13%, în China – 30%, Rusia – peste 50%. În ceea ce priveşte crima organizată, ea a atins cote alarmante cum ar fi: 40% din PIB în Rusia, în ţările din estul Europei (Ungaria, Bulgaria, Polonia) 30% din PIB, în China 30% din PIB, în Japonia 28%, în Franţa, Germania, 20%, iar în Suedia 15% din PIB.

Analiştii occidentali compară Moscova de astăzi cu Chicago din anul 1930. Frontul internaţional rezervat elitei mafiei roşii are în structură zonele controlate până nu de mult de KGB în Germania, Franţa, SUA, America de Sud ş.a. Cert este că organizaţiile criminale au creat o piaţă comună a crimei şi dezvoltă afaceri legale şi ilegale. Potrivit cotidianului britanic The Times: poliţia cehă a dezvăluit că între organizaţiile mafiote din Rusia şi mafia italiană s-ar fi încheiat un acord privind traficul de narcotice şi substanţe folosite la fabricarea de arme nucleare. Un înalt funcţionar de la Ministerul Federal de Interne al Cehiei, specializat în combaterea traficului internaţional de stupefiante, divulga încă în 1996 că şefii relaţiilor mafiote din Italia şi Rusia au pus la cale o afacere prin care să-şi extindă controlul asupra a 20% din toate operaţiunile de contrabandă din lume, obiectiv stabilit de atins în 1997.

Folosind forţa financiară de care dispun, grupările crimei organizate au penetrat foarte rapid democraţiile aflate în faza incipientă, au corupt oficialităţile politice şi guvernamentale, de regulă reprezentate de persoane voluntariste, slab pregătite pentru a conduce şi uşor influenţabile. O stare de puternic dezechilibru s-a instalat şi adâncit fără ca autorităţile să intervină, acceptând jocul grupărilor criminale, care şi-au pus în aplicare întregul arsenal, mai rafinat sau mai brutal, de mijloace şi metode de acţiune. Forţa crimei organizate este pusă în evidenţă mai ales prin influenţa ei deosebită în planul destabilizării situaţiei interne care a cunoscut transformări esenţiale: trecerea de la economia centralizată la cea de piaţă, de la regimul politic autoritar la cel democratic şi de la un sistem centralizat de securitate la un sistem naţional de securitate independent.

Lupta împotriva corupţiei (a criminalităţii în general) trebuie să constituie problema numărul unu a instituţiilor fundamentale ale statului, care au competenţă în domeniu. Pentru RM formula corupţiei C = M + P – R (Corupţia = Monopolul + Puterea de decizie – Răspundere, obligaţia de a da socoteală) rămâne a fi valabilă.

Constantin Lazăr,
dr. în drept