Pribegește prin țările est mediteraneene și își câștigă pâinea ca zugrav, chelner, mecanic, zidar, hamal, servitor, fotograf și ziarist. Ajuns în Franța, în 1921, este descoperit, după un gest de suicid nereușit, întâmplător, de scriitorul francez Romain Rolland care-l îndeamnă să scrie. În 1924, la Paris, apare romanul „Chira Chiralina”. Romain Rolland a devenit mentorul lui Istrati care a preluat de la el ideile comuniste. Drept urmare, întreprinde două călătorii în Uniunea Sovietică, inclusiv Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească din stânga Nistrului, unde se întâlnește cu Ecaterina Arbore. Scrie despre ceea ce vede, nu ce doresc cominterniștii și agenții sovietici din Franța. Tocmai lipsa de ipocrizie și curajul îi vor aduce ostracizarea generală. Este unul din primele personalități care a denunțat crimele sovietice. „Toți cei care vor să facă din om vita unei turme, sunt asasinii lui…Frumosul înseamnă lupta împotriva mârșăviilor și crimelor epocii…Aici, la granițele Europei burgheze, asist la spectacolul muncitorilor care fug din Rusia muncitorilor, fiind mitraliați pe gheața Nistrului, urmăriți până în fața pichetelor de grăniceri români, lichidați pe loc sau uneori înșfăcați și readuși cu forța în patria muncitorilor…” scria Panait Istrati.
