Personalitatea zilei. Sinclair Lewis, primul american care a luat Premiul Nobel pentru Literatură

Gustul precoce pentru lectură l-a ținut departe de jocurile celor de o seamă cu el, iar datorită pornirii lui critice și ideilor neconformiste de care s-a pătruns, a ajuns să nutrească de timpuriu o aversiune împotriva constrângerilor impuse de atmosfera stătută a urbei natale și de mediul intelectual de provincie căruia îi aparține familia sa (tatăl și bunicii lui erau medici).

Trimis la Universitatea Yale (1903), conduce un timp revista acestei prestigioase instituții și colaborează la ziarele locale. În vacanțe, setos să cunoască lumea și să trăiască noi experiențe, vizitează Marea Britanie și Republica Panama și se alătură pentru câteva luni coloniei socialiste întemeiată de Upton Sinclair.

După absolvire se stabilește la New York unde caută să-și câștige existența, oferind ziarelor articole și reportaje, apoi lucrează ca redactor la diferite edituri și, în timpul liber, își încearcă condeiul scriind mai multe nuvele și un prim roman (1914). Acesta, ca și alte trei romane, care i se publică succesiv în anii următori (1915-1919) trec neobservate.

În anul 1920, dă la iveală romanul Main Street, în care atenția lui se concentrează asupra câtorva dintre lucrurile ce-i displac în America – conformismul opac și spoiala de cultură caracteristică așezărilor provinciale – roman care marcheză startul lui spre notorietate. Întâmpinată cu elogii, cartea obține un succes de librărie enorm pentru acea vreme :400 000 de exemplare vândute în primii trei ani după apariție.

Principalele romane ulterioare, în care Sinclair Lewis își deplasează scalpelul critic către alte aspecte criticabile ale societății americane, îi consolidează considerabil faima. Cel dintâi dintre acestea, Babbitt (1922) – care portretizează dintr-un punct de vedere original, cu mare vervă satirică și cu incisiv spirit de observsție, un personaj tipic al orașelor americane, pe businessman-ul mercantil, conservator, mulțumit de sine – avea să transforme numele personajului său în noțiune și avea să determine tiraje uriașe în patrie și o cascadă de traduceri ce i-au conferit o glorie fără precedent în Europa.

În Arrowsmith (1925) al doilea roman din această serie – care urmărea să constituie o adevărată comedie umană a Americii – Sinclair Lewis își îndreaptă privirile asupra racilelor ce depărtau medicina și cercetarea științifică de la menirea lor altruistă, realizând cea mai izbutită dintre creațiile sale. Pentru acest roman i se oferă premiul Pulitzer pentru literatură, dar Sinclair Lewis refuză să-l accepte, învinuind forul care-i acordă că ar duce în general o politică de înăbușire a literaturii autentice.

Premiul Nobel i-a fost acordat în 1930 pentru „forța și plasticitatea artei lui descriptive, precum și pentru darul de a crea cu ascuțime și umor personaje reprezentând tipologii noi”.